Audieri cu scântei în Parlament! La ședințele Legislativului din 11 și 12 aprilie, în plen au venit cu rapoarte de activitate pentru anul 2023 șefii a trei instituții importante din țară – Centrul Național Anticorupție, Consiliul Audiovizualului și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Și dacă prezentările raportorilor au fost succinte, atunci dezbaterile pe marginea acestora au durat ore în șir. În unele cazuri, deputații din opoziție și cei de la guvernare s-au abătut de la subiectul discuției și s-au acuzat reciproc de diverse fărădelegi. Totodată, în cele două zile, aleșii au mai votat peste 20 de proiecte. Harta instanțelor de judecată de nivelul 1 și 2 a fost modificată, a fost extinsă lista institițiilor publice unde tinerii vor putea face stagii de practică plătite, iar refugiații din Ucraina care muncesc în țara noastră vor beneficia de asigurare medicală. Sunt doar câteva dintre prevederile proiectelor votate în prima lectură de deputați la ședințele din 11 și 12 aprilie. Vezi mai jos în detalii cum s-au desfășurat audierile șefilor de la CNA, CA și CNPDCP și detalii despre cele mai importante proiecte de lege adoptate.
#1 AUDIEREA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI AUDIOVIZUALULUI
În 2023, Consiliul Audiovizualului a aplicat amenzi TV-urilor și radiourilor în mărime de peste 3 milioane de lei
Parlamentul a audiat raportul de activitate al Consiliului Audiovizualului pentru anul 2023, prezentat în fața deputaților de președintele CA, Liliana Vițu-Eșanu. Șefa de la CA a anunțat că, pe parcursul anului trecut, CA a aplicat furnizorilor și distribuitorilor de servicii media audiovizuale 371 de sancțiuni. Suma totală a amenzilor a constituit 3140500 lei. Cele mai frecvente încălcări admise de televiziuni și posturile de radio se referă la insuficiența conținutului media local. Totodată, CA a constat că pe parcursul anului 2023 conținutul media a migrat de la un poste tv la altul, iar diferiți proprietari din domeniul media au acționat concertat, ceea ce la fel reprezintă o încălcare a legislației audiovizuale. Totodată, în 2023, CA a eliberat 9 licențe de emisie, 7 autorizații de retransmisiune, a retras și a declarat nevalabile 6 autorizații de retransmisiune. Pe parcursul anului trecut a crescut numărul litigiilor în care a fost implicat CA, aproape dublându-se comparativ cu anul 2022. Toate deciziile instanțelor de judecată au fost în favoarea CA.
Discuțiile pe marginea raportului prezentat de șefa CA, Liliana Vițu-Eșanu, au generat discuții aprinse în Parlament. Dezbaterile au durat 2 ore
Președintele CA a fost acuzată de opoziția parlamentară că instituția pe care o conduce este politizată și acționează la indicațiile partidului de la guvernare, contrar legii, care prevede că Consiliul Audiovizualului este autoritate publică autonomă. Potrivit parlamentarilor din opoziție, colaborarea dintre PAS și CA ar fi demonstrată de deciziile de a închide 13 posturi de televiziuni pe parcursul anului trecut, ceea ce ar fi dus, într-un final, la lipsa pluralismului de opinie pe piața media. „Consiliul Audiovizualului a devenit o simplă marionetă în mâinile guvernanților, incapabil să-și îndeplinească rolul fundamental, să asigure echitate și independență în domeniul audiovizual. La ce bun să finanțăm din banii cetățenilor o structură care se preocupă doar de corectitudinea limbii vorbite la televizor, ori monitorizează nivelului sunetului la televizor?… Vă îndemn să respingem acest raport” , a declarat Adela Răilean, deputat BCS.
De cealaltă parte, Liliana Vițu-Eșanu a declarat că atât ea, cât și colegii săi, nu sunt influiențați de nimeni în luarea deciziilor și acționează în strictă conformitatea cu legislația audiovizuală. Totodată, șefa de la CA a precizat că, în prezent, în Moldova sunt 41 de posturi TV cu o politică editorială variată, diversă. Și deputații din PAS au respins acuzațiile opoziției parlamentare și au precizat că la baza deciziilor de a închide mai multe posturi TV a stat legea. “ Deseori opoziția spune că, prin închiderea unor posturi TV, a fost atacat pluralismul de opinie. Părerea mea este că, atunci când aceste posturi TV vor arăta adevărul despre război, despre oamenii care mor, despre oamenii care rămân fără acoperiș deasupra capului, atunci aceste posturi TV nu vor fi închise.” , a declarat Ina Coșeru, deputat PAS.
Proiectul de hotărâre cu privire la raportul de activitate al CA pentru anul 2023 a fost votat de 55 de deputați.
Vezi dezbaterile din Parlament la acest subiect.
#2 AUDIEREA DIRECTORULUI CENTRULUI NAȚIONAL ANTICORUPȚIE
Directorul CNA: “Fenomenul corupției continuă să afecteze grav societatea noastră. CNA a documentat 511 infracțiuni într-un an”
Parlamentul a audiat raportul de activitate al Centrului Național Anticorupție pentru anul 2023, prezentat în fața deputaților de directorul CNA, Alexandr Pînzari. Șeful de la CNA a anunțat că în anul trecut ofițerii CNA au depistat și documentat 511 infracțiuni. Dintre acestea, circa 400 sunt grave și deosebit de grave. Totodată, în baza informațiilor documentate de CNA, alte autorități precum Procuratura Anticorupție, procuraturile regionale, au pornit 217 cauze penale. „Acest tablou ne permite să concluzionăm că, chiar dacă CNA a avut capacitatea să descopere și să identifice multiple scheme de corupție, fenomenul corupției continuă să afecteze grav societatea noastră”, a declarat directorul CNA.
ANSA, una dintre instituțiile unde au fost depistate cele mai multe cazuri de corupție
Cele mai frecvente cazuri de corupție au fost depistate în cadrul întreprinderilor comerciale (115), Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (57), autoritățile publice locale (47), organe ale afacerilor interne (43), Agenția Servicii Publice (22), etc.
Pentru săvârșirea acțiunilor de corupție și conexe corupției, CNA a mai depistat și documentat un fost prim-ministru, 3 deputați și ex-deputați, 4 judecători, 17 avocați, primari, viceprimari, etc.
În 2023 a fost pus sechestru pe bunuri în valoare de 1,8 miliarde de lei
Alexandr Pînzari a mai anunțat că anul trecut au fost aplicate sechestre pe 1048 de bunuri, care au o valoare totală de peste 1,8 miliarde de lei. 25 dintre ele, ale căror valoare depășește 1,4 miliarde de lei, se află în străinătate. Printre bunurile pe care au fost aplicate sechestru figurează terenuri, construcții, mijloace de transport, smaralde și diamante etc.
Raportul CNA, urmat de câteva ore de ceartă între opoziție și guvernare. Au vorbit despre toate, dar mai puțin despre activitatea CNA în 2023
După ce Alexandr Pînzari a prezentat raportul de activitate al CNA, au urmat 3 ore de discuții, întrebări și luări de cuvânt pe marginea activității CNA. Cei drept, în cele 3 ore, parlamentarii mai puțin au discutat despre CNA Deputații de la guvernare și cei din opoziție au aruncat cu acuzații unii în alții, învinuindu-se reciproc în diverse fărădelegi și în mimarea luptei cu corupția. O să ne referim, totuși, la unele întrebări care au vizat atribuțiile CNA. Deputații din opoziție l-au întrebat de mai multe ori pe Alexandr Pînzari dacă CNA documentează posibile ilegalități în cadrul licitațiilor pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău. Opoziția s-a mai interesat dacă CNA s-a autosesizat în cazul Stadionului Republican, care urmează a fi vândut pentru sediul Ambasadei SUA. La ambele întrebări, Alexandr Pînzari a spus doar că CNA este cu ochiul pe toate licitațiile și achizițiile publice, iar la timpul potrivit, instituția pe care o conduce va prezenta informațiile necesare și a menționat că, la această etapă, nu ăpoate oferi alte detalii. Alte întrebări adresate lui Pînzari au vizat creșterea cazurilor de corupție la ANSA, salariile și primele angajaților CNA, mersul anchetelor în cazurile de corupere a deputaților, număr mare de cazuri de corupție admise la eliberarea persmiselor de conducere auto și altele.
Proiectul de hotărâre cu privire la raportul de activitate al CNA pentru anul 2023 a fost votat de 56 de deputați.
Dezbaterile la acest subiect pot fi urmărite începând cu ora 4 și 34 de minute a ședinței.
#3 AUDIEREA DIRECTORULUI CENTRULUI NAȚIONAL PENTRU PROTECȚIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL
A crescut numărul petițiilor depuse de persone fizice la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal
Raportul de activitate al Centrului Național pentru Protecția datelor cu Caracter Personal pentru anul 2023 a fost prezentat de directorul instituției, Victoria Muntean. Potrivit raportului, în 2023 au fost înaintate peste 1000 de plîngeri de la persoane fizice, față de 800, câte au fost în 2022. Datele arată că, de cele mai multe ori, petiționarii au sesizat autoritatea după ce le-au fost prelucrate datele cu caracter personal în lipsa consimțământului sau prin intermediul sistemelor de supraveghere video / audio, precum și prelucrarea datelor cu caracter personal în mediul online și mass-media. Totodată, în 2023 CNPDCP a constat 117 fapte contravenționale, care au fost expediate spre examinare în instanța de judecată. După prezentarea raportului, în Parlament a urmat întrebările către raportor și luările de cuvânt, care au durat mai bine de 2 ore.
Victoria Muntean: “Fiecare recenzor de la recensământ semnează clauze de confidențialitate pentru datele cu caracter personal colectate”
Multe dintre întrebările adresate de deputații din opoziție Victoriei Muntean au vizat recensământul populației și locuințelor care se desfășoară în prezent în țară, în contextul în care în spațiul public au apărut numeroase critici față de întrebările pe care sunt adresate cetățenilor. Aleșii din opoziție susțin că recenzorii ar colecta date cu caracter personal, care nu ar trebui să se regăsească într-un asemenea exercițiu. De cealaltă parte, șefa Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a precizat că informațiile colectate sunt legale și prevăzute în actele normative cu privire la desfășurarea recensământului. Cât despre asigurarea confidențialității infomațiilor oferite de cetățeni recenzorilor, Victoria Muntean a precizat că în ajun de recensământ, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a înainat un șir de propuneri care au fost luate în calcul de Biroul Național de Statistică și integrate în anumite regulamente. Astfel, fiecare recenzor semnează clauze de confidențialitate pentru datele cu caracter personal pe care le colectează și se angajează să nu divulge informațiile pe care le obține. Aceleași clauze sunt semnate și de către cei care ulterior vor prelucra datele obținute în cadrul recensământului populației și locuințelor.
Cetățenii, îndemnați să fie atenți atunci când descarcă aplicații în dispozitivele electronice
Discuțiile din Parlament au vizat și compania de taxi Yandex Go. Directorul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a precizat că, la începutul anului 2023, a avertizat cetățenii din Republica Moldova că fiecare persoană care-și descarcă această aplicație, în procesul instalării, își dă acordul pentru ca datele sale cu caracter personal să fie prelucrate într-un stat străin, recunoscut ca o țară care nu asigură un nivel adecvat a datelor cu caracter personal. Potrivit Victoriei Muntean, serverele Yandex Go se află în Federația Rusă. Astfel, Victoria Muntean a îndemnat cetățenii să citească atent toate informațiile, înainte de instala în dispozitivele electronice anumite aplicații. Cât despre aplicații precum Facebook sau Tik Tok, funcționarul a precizat că serverele acestor comapanii se află în state care asigură protecția datelor cu caracter personal.
Deputații s-au mai interesat ce pot face cetățenii atunci când sunt deranjați de mesajele de publicitate frecvente pe care primesc de la anumite companii, cum este asigurată confindențialitatea datelor cu caracter personal atunci când achiziționăm diverse servicii și produse de peste hotarele țărtii, etc.
Deficit de cadre la CNPDCP
Victoriei Muntean a atenționat că instituția pe care o conduce are un deficit de cadre și nu reușește să facă față tuturor provocărilor care apar în domeniul protecției datelor cu caracter personal, mai ales odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale. În prezent, în Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal activează 33 din 45 de angajați necesari.
Raportul de activitate al Centrului Național pentru Protecția datelor cu Caracter Personal pentru anul 2023 a fost susținut de 55 de deputați.
Vezi dezbaterile din Parlament la acest subiect.
CÂTEVA PROIECTE ADOPTATE DE DEPUTAȚI LA ȘEDINȚELE DIN 11 ȘI 12 APRILIE
#4 HARTA INSTANȚELOR DE JUDECATĂ SE SCHIMBĂ. CURȚILE DE APEL VOR FI REDENUMITE
Parlamentul a votat în prima lectură proiectul denumit generic revizuirea hărții judiciare, care prevede reorganizarea instanțelor de judecată de nivelul 1 și 2. Autorii documentului propun reorganizarea instanțelor judecătorești și a curților de apel, cu scopul de a îmbunătăți calitatea actului justiției și de a asigura utilizarea rațională a banului public. Din numărul total de 15 judecătorii, rămân 14, Judecătoria Anenii Noi fiind lichidată. Totodată, unele judecătorii principale își vor completa sau își vor micșora numărul de sedii secundare pe care le are. Judecătoria Bălți, pe lângă sediile secundare de la Fălești și Sîngerei, va mai avea un sediu secundar la Glodeni. Sediul Leova al Judecătoriei Cimișlia va fi transferat la Judecătoria Hîncești. Sediul secundar Dondușeni al Judecătoriei Edineț se va transfera la Judecătoria Drochia. În rezultat, Judecătoria Drochia va avea sedii secundare în orașele Rîșcani și Dondușeni. Totodată, Judecătoria Căușeni va avea sedii secundare în orașele Ștefan-Vodă, Anenii Noi și Bender (Varnița), iar Judecătoria Cahul ar urma să aibă sedii secundare în orașele Taraclia, Cantemir și Vulcănești. O altă modificare importantă se referă la reconfigurarea curților de apel: Curtea de Apel Centru (Chișinău), Curtea de Apel Nord (Bălți), Curtea de Apel Sud (sediul central – Cahul, sediul secundar – Comrat).
Subiectul a generat dezbateri aprinse în parlament. Opoziția parlamentară nu a susținut documentul și a declarat că acesta este un abuz al guvernării față de puterea judecătorească, dar și față de cetățenii din UTA Găgăuzia. Deputații din opoziție s-au arătat indignați, în special, față de faptul că sediul central al Curții de Apel Sud va fi Cahul și nu Comrat și au declarat că vor contesta proiectul de lege la Curtea Consituțională. De cealaltă parte, Ministerul Justiției, care este autor al documentului, a negat acuzațiile și a declarat că, la revizuirea hărții judiciare au fost luate în calcul o serie de aspecte precum crearea judecătoriilor suficient de mari, care să asigure formarea completelor de judecată și specializarea judecătorilor, volumul de muncă al instanțelor de judecată, costuri etc.
Proiectul a fost votat de 54 de deputați.
Dezbaterile la acest subiect pot fi urmărite începând cu ora 5 și 24 de minute a ședinței.
#5 REFUGIAȚII UCRAINENI ANGAJAȚI VOR BENEFICIA DE ASIGURARE MEDICALĂ
Cetățenii din Ucraina care beneficiază de protecție temporară și sunt angajați în Republica Moldova vor fi asigurați medical. Un proiect în acest sens a fost votat de Parlament în prima lectură. Persoanele vizate vor avea aceleași drepturi și obligații în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală ca și cetățenii Republicii Moldova. Potrivit datelor Parlamentului, în țara noastră, la începutul lunii februarie, erau angajați 1302 cetățeni din Ucraina.
Proiectul a fost votat de 71 de deputați.
#6 150 DE TINERI VOR PUTEA FACE STAGII DE PRACTICĂ PLĂTITE ÎN SERVICIUL PUBLIC. LISTA AUTORITĂȚILOR PUBLICE CARE OFERĂ ASEMENEA POSIBILITĂȚI A FOST EXTINSĂ
Deputații au votat în prima lectură un proiect care prevede actualizarea Legii cu privire la stagiile plătite în serviciul public. Astfel, tinerii vor putea realiza asemenea programe nu doar la Parlament, Președinție, Guvern, dar și în cadrul Curții de Conturi, Consiliului Concurenței, Comisiei Electorale Centrale, Oficiului Avocatului Poporului, Consiliului Audiovizualului, Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării etc. Totodată, a fost diminuat numărul de ore, de la 720 la 480, pentru a reduce timpul necesar formării și adaptării stagiarilor. La prima ediție a programului de stagii plătite în serviciul public au fost selectați 29 de tineri, care și-au desfășurat stagii plătite în cadrul Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova, Aparatului Președintelui țării, Cancelariei de Stat, ministerelor și autorităților administrative din subordinea acestora, autorităților administrative centrale subordonate Guvernului. Pentru următoarea ediție, cu recrutarea în perioada mai-iunie curent, sunt planificate 150 de locuri. Finanțarea stagiilor este asigurată de la bugetul de stat, precum și din resurse externe oferite de partenerii de dezvoltare, în baza unor acorduri între autoritățile publice și partenerii respectivi.
#7 VA FI CONSTITUITĂ COMISIA NAȚIONALĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE CARE SE OCUPĂ DE REDUCEREA EMISIILOR GAZELOR CU EFECT DE SERĂ
Deputații au votat în lectură finală un proiect de lege privind acțiunile climatice. Documentul prevede mai multe măsuri menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, în vederea protecției sănătății cetățenilor. Un aspect importat este faptul că acest proiect stabilește norme clare privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul aviației, la instalațiile staționare și pentru activitățile din domeniul aviației și transportului maritim.În același timp, prin aceste proiect, Republica Moldova armonizează legislația națională la ce a Uniunii Europene. Proiectul mai conține prevederi referitoare la efectuarea controlului de stat în acest domeniu, răspunderea pentru încălcarea legislației. La nivel de Guvern va fi instituită Comisia Națională privind Schimbările Climatice, care va asigura implementarea documentului. Menționăm că, la sfârșitul anului trecut, Ministerul Energiei anunța că în Republica Moldova intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră rămâne una dintre cele mai înalte din țările Europei Centrale și de Est și că sectorul energetic rămâne a fi cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră, fiind responsabil de circa 68% din totalul acestora.
Proiectul a fost votat de 55 de deputați
#8 PARLAMENTUL A ALUAT ACT DE CÂTEVA DEMISII
Deputații au luat act de demisia Mariei Giuliana Civinini din funcția de membru al Comisiei Pre-Vetting. Este vorba de Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Conform prevederilor legale, Parlamentul va numi un nou membru în această funcție. Deputații au luat act și de demisia deputatului PAS, Sergiu Lazarencu, după ce alesul a fost numit ministru al Mediului. Un mandat de deputat al PAS a fost declarat vacant și va fi oferit candidatului supleant de pe listele PAS. Parlamentul a mai luat act de cererea de demisie a lui Alexandr Berlinschii din funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale. Berlinschii și-a depus cererea de demisie invocând motive personale.
Urmărește blogul Debates.md sau pagina de Facebook Debates.md pentru a primi săptămânal rezumatele legislative ale ședințelor din Parlamentul Republicii Moldova.