Este oficial, alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea în UE vor avea loc în data de 20 octombrie, locuitorii din Stăuceni au devenit orășeni cu acte în regulă, iar cei care încă nu și-au privatizat locuințele o mai pot face până în anul 2026. Sunt câteva dintre prevederile proiectelor votate de deputați la ședința de joi, 16 mai. În total, aleșii au aprobat 18 documente. De altfel, a fost o zi de muncă lungă, cu multe decizii votate, dar și cu multe dezbateri aprinse între partidul de la guvernare și opoziția parlamentară. Una dintre nemulțumirile BCS s-a referit la faptul că PAS a schimbat întrebarea de la refendum, menționând că noua formulare este incertă și ilegală. Cum sună întrebarea care va fi adresată la referendum, care sunt argumentele PAS, dar și detalii despre celelalte decizii luate de deputați, aflați în rezumatul pregătit de echipa Debates.md.
#1 Alegerile prezidențiale și referendumul vor avea loc pe 20 octombrie. Întrebarea de la referendum a fost schimbată
Deputații au votat două proiecte de hotărâre care stabilesc data când vor avea alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova și referendumul republican constituțional privind integrarea în Uniunea Europeană. Astfel, așa cum s-a discutat și anterior, ambele exerciții vor avea loc în aceeași zi, în data de 20 octombrie 2024. Și un document și altul au generat critici dure din partea opoziției parlamentare care a acuzat guvernarea că încalcă procedurile legale în cazul ambelor exerciții, doar pentru a-și atinge propriile scopuri electorale. Deputații PAS au negat acuzațiile și au acuzat opoziția că propagă diverse falsuri și reprezintă interesele Federației Ruse.
Opoziția a criticat vehement ambele proiecte
Autorii proiectului de hotărâre privind data organizării referendumului au schimbat întrebarea care va fi acordată la plebiscit. În loc de „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, în buletinele de vot va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”. Astfel, una dintre principalele nemulțumiri ale opoziției s-a referit la modul în care este formulată noua întrebare, atenționând că aceasta este ambiguă și ilegală. De cealalaltă parte, deputații PAS au insistat că întrebarea este formulată într-o manieră clară, legală, neutră, nu duce în eroare și nu sugerează răspunsul.
Opoziția parlamentară a mai acuzat partidul PAS că, prin desfășurarea referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, își dorește să pună într-o lumină mai bună unul dintre candidații la funcția de șef de stat, pe Maia Sandu, comparativ cu alți candidați. În replică, PAS a menționat că acest referendum nu este despre un partid sau altul, dar este despre interesele Republicii Moldova. Ambele proiecte de hotărâre au fost susținute de 56 de deputați.
Vezi dezbaterile din Parlament la aceste subiecte.
Echipa Debates.md desfășoară o dezbatere în cadrul căreia întreabă cetățenii cum vor vota la referendumul republican constituțional privind integrarea în UE. Pentru a participa, accesează acest link.
#2 Parlamentul a acceptat cererile de demisie ale Tatianei Răducanu din funcţia de membru al Comisiei Pre-Vetting şi de Evaluare Externă a Procurorilor. Grosu: “Trebuie să urmeze dovezi. Altfel, sunt povești cu zmei”
Tatiana Răducanu și-a depus demisia după ce recent în spațiul public a apărut scrisoarea semnată de șefa de la Procuratura Anticorupție, Veronica Dragalin, în care se invoca faptul că Tatiana Răducanu ar avea legături cu omul de afaceri Veaceslav Platon și oligarhul Ilan Șor. Răducanu a negat acuzațiile care i se aduc, precizând că a demisionat pentru a-și „păstra demnitatea” și a nu pune în pericol eficiența activității Comisiei Pre-Vetting. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că regretă decizia Tatianei Răducanu și a sugerat că Veronica Dragalin ar fi infuiențată de procurorii din sistem.
’’Este încă o încercare a procurorilor și judecătorilor care nu au trecut sau nu au șanse să treacă evaluarea de a ataca comisia de evaluare. Când vii cu asemenea afirmații tari, vii imediat cu dovezi. Acum, trebuie să urmeze dovezi. Altfel, scuzați, dar sunt povești cu zmei’’, a declarat Igor Grosu.
Proiectul de hotărâre a fost susținut de 54 de deputați.
La începutul ședinței, deputații BCS au cerut audierea ministrului Justiției în legătură cu acest scandal, propunerea nu a fost însă acceptată de majoritatea parlamentară.
Vasile Bolea a blocat tribuna Parlamentului
În timpul examinării cererilor de demisie ale Tatianei Răducanu, deputatul neafiliat Vasile Bolea a venit la tribuna Parlamentului cu o luare de cuvânt, declarând că această situație demonstrează faptul că guvernarea implementează o pseudoreformă a justiției. La un moment dat, președintele Parlamentului, Igor Grosu, cel mai probabil întâmplător, a închis microfonul lui Vasile Bolea. Atunci când microfonul a fost din nou inclus, Bolea a cerut să fie luate mâinile de la butoane, căci în caz contrar vor fi consecințe. La rândul său, Igor Grosu i-a cerut lui Vasile Bolea să nu lanseze amenințări și i-a cerut să plece la locul său. În semn de protest, Vasile Bolea a rămas la tribuna Parlamentului până la finalul ședinței, iar celelalte proiecte au fost prezentate din sală, așa cum tribuna era ocupată.
#3 Reparațiile în apartamente, interzise în zilele de duminică și de sărbătorile din Codul Muncii
Lucrările de reparație care provoacă zgomot vor fi interzise în blocurile de locuințe în zilele de duminică, dar și alte zile de odihnă prevăzute de Codul Muncii, precum 8 martie, 1 mai, 27 august, 7 ianuarie, etc. Totodată, asemenea lucrări vor rămâne a fi interzise în zilele de luni până sâmbătă, în intervalul orelor 18:00 – 8:00. În prezent, Legea privind Locuințele prevede interzicerea lucrărilor de reconstrucție care provoacă zgomot în blocurile de locuințe doar în intervalul orelor 18:00 – 8:00. „Cei care locuiesc la bloc, ați avut probabil situații când, după o săptămână plină de activitate, ai o duminică când vrei să te odihnești și se găsește un creștin care se apucă de dezbătut pereții. În loc să meargă la biserică, ei se apucă de lucru”, a argumentat autorul documentului, deputatul PAS, Vasile Grădinaru. Proiectul de lege a fost susținut de 76 de deputați.
Echipa Debates.md a lansat o dezbatere la acest subiect. Vă invităm să accesați link-ul dezbaterii și să spune-ți dacă susțineți sau nu aceste motificări, printr-un vot și printr-un comentariu pe platformă.
#4 Termenul de privatizare a locuințelor a fost extins
Cetățenii care trăiesc în locuințe pasibile pentru privatizare și nu au reușit, deocamdată, să privatizeze aceste imobile o pot face până în data de 31 mai 2026. Deputații au votat în prima lectură un proiect de lege care prevede extinderea termenului pentru executarea acestui drept. Unul dintre autorii documentului, deputatul BCS Inga Sibova, a explicat că acest lucru este necesar întrucât potrivit legislației în vigoare acest termen expiră curând, în data de 31 mai 2024, însă există foarte mulți cetățeni eligibili pentru a-și privatiza locuințele, dar care deocamdată nu au obținut acest drept. Din 2016 și până în prezent, acest termen a fost extins de mai multe ori. Totuși, în prezent rămân aproape 2000 de spații locative eligibile pentru privatizare, care sunt încă neprivatizate. Deputații au atenționat populația că aceasta este ultima extindere a termenului, iar locuințele care nu vor fi privatizate până în 2026, vor fi înregistrate de autoritățile locale în calitate de locuințe sociale. Documentul a fost susținut de 80 de deputați.
#5 Stăuceni a devenit oraș cu acte în regulă. Grosu: “Îi felicităm pe noiii orășeni din Stăuceni”
Comuna Stăuceni din componența municipiului Chișinău a obținut statutul de oraș. Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege în acest sens. Autoarea documentului, deputatul PAS Larisa Voloh, a declarat că obținerea de către comuna Stăuceni a statutului de oraș este justificată de potențialul economic și demografic al localității și este necesară în vederea asigurării bunăstării locuitorilor acesteia. Solicitarea privind schimbarea statutului a fost expediată Parlamentului de către autoritățile administrației publice locale ale comunei Stăuceni. După decizia aprobată de Parlament, primarul de Stăuceni, Alexandru Vornicu, a declarat că noul statut va permite autorităților locale să acceseze mai multe fonduri și să implementeze mai multe proiecte de infrastructură. Documentul a fost votat de 64 de deputați.
#6 Parlamentul a numit un nou membru în Consiliul de supraveghere al BNM
Este vorba de Ion Lapteacru, numit în urma unei decizii votate de 56 de deputați. Potrivit unui comunicat publicat de Parlament, Ion Lapteacru este de peste 15 ani este profesor la Universitatea din Bordeaux, Franța. În perioada 2015-2021 a fost director adjunct al Laboratorului de analize și cercetări în economie și finanțe internaționale la Universitatea din Bordeaux. Este autor al numeroase articole și lucrări de cercetare în reglementare bancară, politică monetară și sisteme bancare. Consiliul de supraveghere al BNM este constituit din șapte membri, care au un mandat de șapte ani.
#7 ANI a inițiat 181 de controale în anul 2023. Președinte ANI: ’’În 20 de cazuri diferența constată a fost de peste 27 de milioane de lei’’
Deputații au audiat raportul de activitate al Autorității Naționale de Integritate pentru anul 2023, prezentat de Lilian Chișcă, președinte al ANI. Potrivit raportului, în anul 2023 inspectorii au inițiat 181 de controale, dintre care 76 în baza sesizărilor din oficiu, 63 în baza sesizărilor entităților publice, 36 în baza sesizărilor depuse de persoane juridice și 6 depuse de persoane fizice. Lilian Chișcă a mai anunțat că pe parcursul anului 2023 ANI a finalizat 163 de procedure de control. 64% dintre acestea au fost acte în care a fost constată încălcarea. În 20 de cazuri diferența dintre veniturile declarate și cele existente a fost de peste 27 de milioane de lei. Totodată, în perioada vizată inspectorii de integritate au inițiat 365 de cauze contravenționale, fiind întocmite 350 procese-verbale cu privire la contravenție și aplicate amenzi în sumă totală de peste 800 de mii de lei. În anul 2023, inspectorii de integritate au verificat din oficiu 938 de declarații de avere și interese personale ale demnitarilor de stat, depuse pentru anul 2022. Verificarea a vizat deputați, judecători, procurori, conducători ai instituțiilor/autorităților publice etc.
#8 Proiectul de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală, votat în lectură finală
Documentul, elaborat de deputatele Fracțiunii PAS, Liliana Grosu și Ana Racu, își propune să asigure un sistem eficient de asistență, prevenire și monitorizare în domeniul sănătății mintale. Noua lege va seta un nivel sporit de protecție pentru drepturile persoanelor cu tulburări mintale și de comportament și va reglementa clar procedurile privind diagnosticul, tratamentul și internarea acestor persoane. Potrivit unui comunicat emis de Parlament, inițiativa legislativă descrie atribuțiile autorităților publice centrale și locale. Totodată, proiectul propune o nouă redacție a definiției de capacitate, precum și de asistență medicală în sănătatea mintală care presupune furnizare de servicii medicale, cum ar fi prevenirea, profilaxia, screeningul, intervenții farmacologice, psihoterapeutice și alte intervenții bazate pe dovezi în tulburările sănătății mintale și de comportament. Potrivit datelor proiectului moldo-elvețian MENSANA, în Republica Moldova sunt circa 70 de mii de persoane cu probleme de sănătate mintală. Anual, 5 mii de persoane sunt depistate cu probleme de sănătate mintală severă. Totodată, în Moldova sunt doar doi psihiatri la 100 de mii de populație, pe când media în Europa constituie cinci medici.
Urmărește blogul Debates.md sau pagina de Facebook Debates.md pentru a primi săptămânal rezumatele legislative ale ședințelor din Parlamentul Republicii Moldova.