Candidatul PAS la funcția de președinte, Maia Sandu, este de aproape 10 ani în politica moldovenească. În acești ani Maia Sandu a fost unul dintre liderii protestelor masive antiguvernamentale și a ocupat funcții importante în stat, precum cea de deputat, prim-ministru și președinte. În perioada mandatului său de șef de stat Republica Moldova a făcut pași importanți pentru a se apropia de Uniunea Europeană, acesta fiind unele dintre principalele obiective ale Maiei Sandu și a partidului pe care-l conduce. Totuși, atât ea, cât și PAS-ul au fost criticați pentru faptul că ar fi eșuat în lupta cu corupția mare. Ce studii are Maia Sandu, ce funcții a ocupat și ce-și propune să facă dacă mai ajunge odată președinte, vedeți în articolul de mai jos.
Studii. Maia Sandu a studiat la școala din satul natal Risipeni, raionul Fălești. Și-a continuat studiile la Academia de Studii Economice din Moldova, Facultatea de Management, unde în 1994 obține licența. Următorii 3 ani a studiat la Academia de Administrație Publică din Chișinău, obținând titlul de master în relații internaționale. 12 ani mai târziu, perioadă în care a muncit în diverse funcții în țara, Maia Sandu decide să-și continue studiile, deja în Statele Unite ale Americii, la Școala Kennedy de administrație publică a Universității Harvard unde a obținut titlul de Master în politici publice.
Primele locuri de muncă în țară. Primul loc de muncă al Maiei Sandu a fost a fost la Ministerul Economiei, unde la vârsta de 22 de ani s-a angajat în calitate de consultant și șef adjunct de direcție. De la 26 de ani și până la 33 de ani Maia Sandu a fost angajată la Oficiul Băncii Mondiale la Chișinău în calitate de economist. Între 2006 și 2009 a fost consultant în diferite proiecte în domeniul bunei guvernări și reformei administrației publice.
Cariera în SUA. În 2010, după absolvirea studiilor la Harvard, Maia Sandu decidă să rămână în SUA, unde devine consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale la Washington.
Cariera la revenirea în țară – Ministru, Deputat, Prim-ministru, Președinte. Revenită în Moldova, la vârsta de 40 de ani, Maia Sandu a fost numită ministru al Educației. A deținut această funcție în intervalul anilor 2012 – 2015, în trei guverne: Filat, Leancă și Gaburici. În mai 2016 Maia Sandu a fost desemnată președinte al partidului proaspăt creat – PAS și a candidat la funcția de președinte la alegerile din octombrie 2016. A ieșit în turul doi, dar a pierdut în fața contracandidatului său, Igor Dodon. În 2019, după alegerile parlamentare, Maia Sandu devine deputat pe listele Blocului ACUM, funcție pe care o deține doar câteva luni, așa cum în același an a fost numită prim-ministru, funcție pe care o deține jumătate de an. Pe 24 decembrie 2020, Maia Sandu a fost învestită în funcția de Președinte al Republicii Moldova, după victoria din 15 noiembrie 2020, când a avut loc cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Crearea PAS-ului și participarea la protestele antiguvernamentale. Pe 23 decembrie 2015, pe fundalul protestelor antiguvernamentale masive, Maia Sandu a anunțat lansare mișcării „În PAS cu Maia Sandu”, iar câteva luni mai târziu a fost înregistrat oficial Partidul Acțiune și Solidaritate, al cărei președinte devine Maia Sandu. PAS s-a alăturat acțiunilor de protest inițiate de Platforma Civică „Demnitate și Adevăr”, condusă de Andrei Năstase. Au urmat câțiva ani în care cei doi lideri, Maia Sandu și Andrei Năstase, au mobilizat oamenii și au organizat mai multe proteste masive în stradă împotriva guvernării. Cei doi lideri obțin prima victorie mare la alegerile parlamentare din 2019 unde cele două formațiuni – PAS și PPDA – s-au unit și au candidat împreună, sub Blocul Electoral ACUM, și au obținut 26 de mandate în Parlament. În timp, relația dintre Maia Sandu și Andrei Năstase s-a răcit, iar în prezent, Năstase este unul dintre cei mai aprigi critici ai Maiei Sandu. Acesta o acuză, în special, pentru faptul că ea și partidul pe care-l conduce au eșuat în lupta cu corupția și în reformarea justiției.
Maia Sandu și obiectivul de aderare a țării la UE. În perioada în care Maia Sandu a fost președinte Moldova a făcut pași importanți către obiectivul de integrare europeană. La începutul anului 2022 țara noastră a semnat cererea de aderare la UE, iar patru luni mai târziu, într-un termen record, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată. La sfârșitul anului 2023 liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova, iar în vara acestui an Maia Sandu a semnat Decretul privind inițierea negocierilor de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană. Tot la inițiativa Maiei Sandu, pe 20 octombrie a fost organizat referendumul republican constituțional privind integrarea în UE.
Avere. Anul trecut Maia Sandu a obținut 263 mii lei din salariu de la Președinție, ceea ce ar însemna câte 22 de mii de lei lunar. Totodată, șefa statului a beneficiat de 95 mii lei în calitate de diurne pentru deplasările peste hotare. Tot anul trecut, Maia Sandu a primit 8 mii euro din vânzarea unui automobil. Potrivit declarației de avere, Maia Sandu deține un apartament de 74 de metri pătrați, dobândit acum 21 de ani.
Câteva dintre promisiunile electorale lansate de Sandu
– Salariu minim lunar de 10000 lei și salariu mediu lunar de 25000 lei
– Pensionarii cu o vechime a muncii de cel puțin 40 ani vor primi lunar minim 3300 lei
– Alimentație gratuită pentru toți elevii din clasele I-IX
– Un supliment lunar de 3000 lei, acordat timp de un an, pentru tinerii care se angajează la primul loc de muncă în domenii strategice din economia țării
– Reabilitarea a 3000 km de drum
– Finalizarea construcției unui spital regional la Cahul
– Pregătirea țării pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030