Începând cu anul 2026 moldovenii vor primi pașapoarte de tip nou, ajustate la standardele UE, cetățenii care au venit lunar mai mic de 7150 de lei pot beneficia de asistență juridică gratuită oferită de stat, ambasadorii Moldovei în străinătate vor putea activa și de la Chișinău, fără a avea o misiune în străinătate, iar Curtea de Conturi are un nou membru. Sunt câteva dintre proiectele de lege votate de Parlament în cadrul ședinței din 8 mai. Așa cum ședința a avut loc în ajunul zilei de 9 mai, în Parlament s-a discutat și despre Ziua Europei și Ziua Victoriei, iar în unele momente spiritele s-au încins. Deputații de la guvernare și cei din opoziție s-au pus din nou pe baricade și și-au împărțit replici acide legate, în special, de Ziua Victoriei. A fost scandal și în jurul filmului „Siberia din oase” urmărit de elevii din întreaga țară la odinul Ministerului Educației, chiar în timp ce avea loc ședința Parlamentului. „Este un atac psihologic asupra copiilor” au declarat deputații BCS. „Ceea ce se prezintă în acest film arată ororile prin care a trecut neamul nostru, orori comise de regimul stalinist pe care ei încearcă să-l credibilizeze” – au răspuns deputații PAS. Vă invităm să citiți un rezumat al ședinței parlamentare din 8 mai realizat de echipa Debates.md.
Scandal în Parlament în jurul filmului „Siberia din oase”. Deputat BCS „Jos laba de pe copiii noștri”
În debutul ședinței deputații din opoziția parlamentară au propus ca ordinea de zi să fie completată cu încă 11 puncte. Niciuna dintre propunerile opoziției nu a acumulat numărul necesar de voturi, însă unele inițiative au generat discuții aprinse în plen.
A fost scandal în jurul filmului „Siberia din oase”. Deputatul BCS Vladimir Odnostalco a propus Parlamentului să suspende ordinul Ministerului Educației prin care joi, 8 mai, toți elevii din clasele V-XII au urmărit, începând cu ora 12:00, acest film. „Este un atac psihologic asupra copiilor. Considerăm astfel de acțiuni inadmisibile și iresponsabile”, a declarat Vladimir Odnostalco. A criticat dur ordinul Ministerului Educației și deputatul BCS Adrian Albu. „Dacă ați dorit să prezentați acest film, trebuia să o faceți cu acordul părinților și copiilor care au decența vârstei, pentru că acest film este pentru cei care au de peste 14 ani… Jos laba de pe copiii noștri!”, a declarat Albu.
La rândul lor, deputații PAS au spus că filmul prezintă ororile prin care a trecut neamul nostru, iar elevii ar trebui să cunoască istoria vie, povestită chiar de cei care au trăit-o. „Filmul „Siberia din oase” se bazează pe mărturii vii ale unor oameni, care la fel ca și unii prezenți în această sală sau rudele lor, părinții lor, bunicii lor le-au trait cu adevărat… Copii noștri trebuie să cunoască aceste lucruri pentru ca niciodată ororile unui asemenea regim care a distrus vieți omenești să nu se mai repete”, a declarat deputatul PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei. Cu o replică către deputații din opoziție a venit și deputatul PAS Lilian Carp: „Ceea ce se prezintă în acest film arată ororile prin care a trecut neamul nostru…Au fost făcute de regimul stalinist pe care ei(opoziția) încearcă să-l credibilizeze. ”
„Siberia din oase” este un film documentar, dedicat basarabenilor deportaţi în Siberia în perioada anilor 1941-1949, realizat de Leontina Vatamanu. Producția este construită din confesiunile a patru protagonişti care au fost ridicaţi şi trimişi forţat în Siberia, în cel de-al doilea val de deportări, în noaptea din 6 spre 7 iulie 1949.
Vezi mai jos trailerul filmului care a generat discuții aprinse în Parlament!
Tot în debutul ședinței deputatul BCS Vlad Batrîncea a propus ca în contextul zilei de 9 mai Parlamentul să declare anul 2025 anul marii victorii asupra fascismului. Deputații PAS nu au susținut propunerea, iar Doina Gherman a declarat că celebrarea zilei de 9 mai în stil propagandistic sovietic este o insultă rușinoasă adusă celor uciși în acest război. „Războiul nu este bucurie, este durere, tristețe și cel mai bine ar fi să sugerați prietenilor voștri să îngroape securea războiului și atunci va fi pace.”
Moldova – parte a programului Interreg Europe 2021-2027 cu un buget de 359 de milioane de euro
Parlamentul a votat un acord de finanțare dintre Moldova, Comisia Europeană și regiunea Hauts-de-Fance pentru programul Interreg Europe 2021-2027. Este vorba de un program din care fac parte cele 27 state membre UE și 5 state candidate. Republica Moldova face parte din acest program din 2023. Bugetul total al programului este de 359 de milioane de euro, bani care sunt oferiți țărilor pentru implementarea proiectelor din următoarele domenii: eficiență energetică, schimbări climatice, incluziune socială, mobilitate urbană cu emisii zero, sănătate, managementul politicilor publice, guvernanță regională. Beneficiari pot fi autoritățile centrale, autoritățile locale și ONG-urile.
Reprezentantul Guvernului care a prezentat proiectul a menționat că recent, în cadrul acestui program, au fost selectați alți 13 beneficiari din țara noastra care vor primi aproape 2 milioane de euro pentru implementare proiectelor locale. Printre beneficiari sunt Consiliul Raional Ungheni, Primăria orașului Ungheni, Primăria Ialoveni, Primăria Municipiului Chișinău, Pretura Sectorului Râșcani din Capitală. Președintele Parlamentului, Igor Grosu a îndemnat primarii altor primării să fie activi și să aplice și ei pentru astfel de proiecte europene.
Tot la ședința de joi Parlamentul a votat modificări la alte două acorduri de finanțare cu UE care au majorate cu 20 de milioane de euro. Este vorba de Acordul de finanțare dintre Republica Moldova, Comisia Europeană și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației al României pentru Programul Interreg VI-a NEXT România – Republica Moldova 2021 – 2027, precum și la Acordul de finanțare dintre Republica Moldova, Comisia Europeană și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației României pentru Programul Interreg VI-B NEXT Bazinul Mării Negre 2021 – 2027. În cazul ambelor tratate, valoarea finanțării nerambursabile a fost majorată cu câte 20 de milioane de euro.
În contextul în care pe 9 mai este sărbătorită și Ziua Europei, trei deputați PAS – Ina Coșeru, Radu Marian și Eugeniu Sinchevici au avut luări de cuvând în plenul Parlamentului în cadrul cărora au vorbit despre ajutorul acordat de Uniunea Europeană țării noastre de-a lungul anilor, dar și despre avantajele de care s-ar putea bucura moldovenii dacă țara va deveni stat membru UE. Vezi discursurile deputaților PAS mai jos.
50 de mii de persoane au solicitat până acum cărți de identitate de tip card. Parlamentul a votat un set de amendamente ce vizează noile acte
Deptații au votat în prima lectură un set de acte ce vizează noile cărți de identitate de tip card care sunt eliberate de ASP începând cu 31 martie 2025 și care înlocuiesc buletinele de identitate. Este vorba de amendarea unor legi naționale în vederea ajustării acestora la normele internaționale și europene privind eliberarea cărților de identitate. Astfel, în conținutul cărții de identitate nu se va regăsi informația cu privire la domiciliul sau reședința temporară a titularului și nici informația privind patronimicul. Cartea de identitate va mai conține și semnătura electronică, valabilă pentru 5 ani, care va permite accesarea datelor în format electronic. Totodată, modificările făcute de Parlament vor permite persoanelor să participe la alegerile parlamentare cu noile cărți de identitate. Conform datelor oferite de Agenția Servicii Publice, circa 50 de mii de persoane au solicitat până în prezent cărți de identitate. Vor fi eliberate gratuit cărți de identitate pentru un milion de persoane, cheltuielile fiind suportate din bugetul ASP. Ulterior, tariful pentru eliberarea cărții de identitate va fi de 290 de lei.
Iată cum arată noile modele de cărți de identitate. Poză preluată de la ASP.
ASP va emite noi tipuri de pașapoarte, ajustate standardelor UE
Începând cu anul 2026 autoritățile Republicii Moldova vor emite pașapoarte și documente de călătorie moderne, care vor conține elemente noi. Un proiect de lege a fost votat de deputați în prima lectură. Secretarul de stat de la Ministerul Afacerilor Interne, Alexandru Bejan, a menționat că noile acte vor fi dotate cu elemente biometrice avansate și coduri de identificare unificate, adaptate la standardele europene de securitate. Noile modificări vor respecta cerințele tehnice prevăzute de Organizația Internațională a Aviației Civile și reglementările Uniunii Europene.
Ambasadorii Moldovei în străinătate vor putea activa de la Chișinău
Republica Moldova va putea desemna ambasadori în alte state, fără necesitatea înființării unei misiuni distincte în străinătate. De asemenea, vor putea fi deschise birouri diplomatice în alte localități decât cele în care este stabilită misiunea. Parlamentul a aprobat modificări la Legea cu privire la serviciul diplomatic, votate în Parlament. Autorii spun că aceste schimbări ar urma să genereze economii lunare de zeci de mii de euro pentru țara noastră. De exemplu, ar putea fi evitate cheltuieli lunare de aproximativ 10 mii de euro pentru întreținerea unei clădiri în misiune și economii de 4000 de euro lunar, din contul acordării indemnizației pentru șeful misiunii pentru aflare în statul de reședință.
APP, ANSA, dar și alte instituții de stat nu se vor mai subordona Guvernului
Mai multe instituții de stat urmează a fi reorganizate. Potrivit documentului, votat de Parlament în prima lectură, câteva instituții vor trece din subordinea Guvernului în subordinea ministerelor. Astfel, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală se va subordona Ministerului Justiției, Agenția Relații Interetnice și Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare – Ministerului Educației și Cercetării, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale – Ministerului Sănătății, Agenția Proprietății Publice – Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor – Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Mai multe persoane vor beneficia de asistență juridică parțială garantată de stat
Persoanele care au un venit lunar mai mic de 7150 de lei vor beneficia de asistență juridică garantată de stat. Mai exact, este vorba de cetățenii al căror venit lunar depășește cu cel mult 30% salariul minim pe țară. Aceste persoane vor trebuie, însă, să restituie 30% din cheltuielile de acordare a asistenței juridice. Același lucru se va aplica și în cazul acordării serviciilor de mediere garantată de stat. Deputații au votat în prima lectură un proiect de lege în acest sens. Până acum, de asistență juridică garantată de stat, la fel parțială, beneficiau persoanele care aveau un venit mai mic decât salarulm minim pe economie. În prezent, salariul minim pe țară constituie 5 500 de lei.
Curtea de Conturi are un nou membru
Nina Onofrei, șefa unei direcții din cadrul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, a fost numită de Parlament în calitate de membru al Curții de Conturi pentru 5 ani. După ce a fost votată de deputați în această funcție, Nina Onofrei a depus jurământul în fața membrilor Legislativului. Nina Onofrei a activat anterior în cadrul Curții de Conturi în funcția de controlor de stat, apoi șefă a Direcției generale planificare, metodologie, controlul calității și instruire profesională. Funcția de membru al Curții de Conturi a devenit vacantă urmare a expirării mandatului lui Viorel Chetraru.
Urmărește blogul Debates.md sau pagina de Facebook Debates.md pentru a primi săptămânal rezumatele legislative ale ședințelor din Parlamentul Republicii Moldova. De asemenea, te poți implica în dezbaterile active pe subiecte legislative, generale sau regionale.