Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău, numit și „Русский Дом”, va fi închis. Deputații au votat un proiect de lege prin care au denunțat un acord dintre Moldova și Rusia în baza căruia funcționa Casa Rusă. Acesta este subiectul care a generat cele mai aprinse dezbateri la ședința Parlamentului din 13 noiembrie. Au fost peste trei ore în care PAS, PSRM și PCRM și-au aruncat acuzații reciproce. Tot la ședința de joi deputații au votat, după dezbateri lungi, modificări la legea bugetului de stat pentru 2025, au aprobat un împrumut de 25 de milioane de euro de la Agenția Franceză pentru Dezvoltare și au luat act de demisia a opt colegi deputați. Parlamentarii au profitat de prezența Ministrului Finanțelor, Adrian Gavriliță, în plen și l-au întrebat în ce măsură va fi afectată Republica Moldova de decizia Fondului Monetar Internațional de a nu debursa ultima tranșă de 170 de milioane de dolari. Ce a răspuns ministrul Finanțelor la această întrebare, cum au descurs dezbaterile pe marginea subiectului legat de „Русский Дом”, dar și ce alte decizii și subiecte importante au fost discutate la ședința Parlamentului din 13 noiembrie, aflați din rezumatul de mai jos.
DEBUTUL ȘEDINȚEI: Opoziția cere explicații în legătură cu rezervele de combustibil pentru aeroport. Radu Marian: „Aeroportul este în contact direct cu producătorii de combustibil de aviație, astfel încât operațiunile să nu fie perturbate în niciun fel”
În debutul ședinței deputații din opoziție au avut cinci propuneri la ordinea de zi, dar niciuna nu a acumulat numărul necesar de voturi pentru a fi introdusă pe ordinea zi. Printre altele, aceștia au cerut audierea ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în legătură cu aprovizionarea Aeroportului Internațional Chișinău cu combustibil, după ce sancțiunile SUA împotriva Lukoil, singura companie care alimentează aerogara, vor intra în vigoare de la 21 noiembrie. Drept răspuns, deputatul PAS, Radu Marian, a declarat: „Pentru început vreau să aduc aminte cine a cedat aceste acțiuni cu alimentare cu kerosină la aeroport în 2005, deci anume colegii comuniști au făcut lucrul acesta și consecința putem să o vedem și azi”. Ulterior, Radu Marian e venit și cu un răspuns la subiect. Acesta a menționat că Aeroportul Internațional Chișinău planifică să preia în următoarele zile infrastructura și depozitul companiei Lukoil și că aerogara este în contact direct cu producătorii de combustibil de aviație pentru a încheia contracte, astfel încât să nu fie afectate în niciun fel zborurile. Înainte de a veni cu aceste explicații,
#1 Bugetul de stat pentru 2025, modificat. Ministrul Finanțelor: “De exemplu, în acest an avem peste 400 de profesori noi și este nevoie de completarea fondului de salarizare”
Bugetul de stat pentru anul 2025 a fost modificat. Veniturile au fost micșorate cu 135 de milioane de lei, iar cheltuielile s-au majorat cu 169 de milioane de lei. De asemenea, deficitul bugetar va crește cu 304 milioane de lei. Noul ministru al Finanțelor, Adrian Gavriliță, a explicat că, din banii suplimentari alocați la cheltuieli vor fi acordate compensații pentru perioada rece a anului, vor fi efectuate transferuri pentru achitarea unor plăți sociale, vor fi compensate cheltuielile pentru transport pentru persoanele cu dizabilități, va fi suplimentat fondul de salarizare pentru profesori, etc. “De exemplu, avem o intrare bună în sistemul de educație în acest an, peste 400 de profesori noi, și este nevoie de completarea fondului de salarizare”, a declarat Gavriliță în fața deputaților.
Documentul prevede, de asemenea, reducerea cheltuielilor la mai multe proiecte în executare, finanțate din surse externe. Ministrul Finanțelor a precizat că nu este vorba în niciun caz de stoparea lucrărilor sau diminuarea sumei pentru proiect, ci de o problemă cronică a Republicii Moldova, și anume, incapacitatea de a valorifica în timp util banii alocați. Astfel, resursele financiare care se reduc de la unele proiecte vor fi transferate pentru executarea acelorași proiecte pentru anul viitor.
Deputații din opoziția parlamentară au criticat proiectul de lege privind modificarea bugetului de stat pentru 2025. Aleșii s-au arătat indignați, în special, de faptul că deputații au primit proiectul de lege privind modificarea bugetului de stat prea târziu, în seara dinaintea ședinței parlamentare, iar deputații nu au avut timp să-l studieze. De asemenea, aceștia au declarat că susțin acordarea salariilor și indemnizațiilor, dar nu și atunci când se face din contul unor împrumuturi, menționând că nu vor vota un document care face țara și mai dependentă de sursele externe. La rândul său, ministrul Finanțelor a spus că împrumuturile sunt o practică absolut normală pentru un stat și este binevenită, pentru a asigura investiții, care, la rândul lor, vor asigura creșterea economică. Guvernarea a recunoscut că documentul a fost supus votului în grabă, dar a menționat că aceasta este o excepție, întrucât Parlamentul nu a fost funcțional timp de trei luni, dar modificările trebuie aprobate rapid. Deputații au avut și discursuri de la tribună, în care s-au acuzat reciproc, iar discuțiile au deraiat de la subiectul bugetului de stat. După mai bine de trei ore de dezbateri, proiectul a fost votat în prima lectură de 61 de deputați.
Ministrul Finanțelor a dat asigurări că nu vom fi afectați de decizia FMI de a nu debursa ultima tranșă
Ministrul Finanțelor a fost întrebat de deputați în ce măsură va fi afectată Republica Moldova de decizia Fondului Monetar Internațional de a nu debursa ultima tranșă de 170 de milioane de dolari. Adrian Gavriliță a dat asigurări că această decizie a FMI nu va cauza dificultăți financiare Republicii Moldova. “Precizez, nu am pierdut granturi, am pierdut împrumuturi, pentru care am avut alternative. Aici vorbim de surse de finanțare din cadrul planului de creștere cu Uniunea Europeană. De fapt, să aveam toată această sumă, ar însemna să avem solduri mai mari la final de an și să plătim dobânzi pe anumite sume de care nici nu avem nevoie acum“, a explicat ministrul Finanțelor. Adrian Gavriliță a mai anunțat că FMI va veni cu o misiune în țara noastră în luna decembrie, în cadrul căreia se va decide dacă Republica Moldova are nevoie de un nou program și în ce condiții.
#2. Mai mulți bani pentru protecția persoanelor în etate. Au fost, însă, optimizate cheltuielile pentru protecția șomerilor
A fost modificat și bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2025. Documentul prevede majorarea veniturilor și a cheltuielilor cu 903 milioane de lei sau de la 4,84 de miliarde de lei la 4,93 de miliarde lei. Astfel, cel mai mult a crescut bugetul pentru subprogramul „Protecția persoanelor în etate” cu 219 milioane de lei. De asemenea, a crescut bugetul subprogramului „Protecția socială a persoanelor cu dizabilități” cu 122 de milioane de lei, iar pentru „Protecția familiei și a copilului” au fost alocate suplimentar 103 milioane de lei. Secretarul general al Ministerului Muncii și Protecției Sociale a precizat că, în același timp, a fost posibilă diminuarea bugetului alocat pentru șomeri, întrucât a crescut numărul persoanelor angajate. Niveul de angajare a atins cel mai înalt punct de după pandemie, aproape 740 de mii de persoane angajate. Proiectul a fost prezentat în plen de secretarul general al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Dumitru Pîslaru, iar unii deputați s-au arătat nemulțumiți că, un astfel de document important, nu a fost prezentat de însăși noua ministră Natalia Plugaru. Proiectul de modificare a bugetului asigurărilor sociale a fost votat în prima lectură de toți cei 94 de deputați prezenți în sală.
#3 „Русский Дом” de la Chișinău va fi închis. Subiectul a generat peste 3 ore de dezbateri cu scântei în Parlament
Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău ar putea fi închis. Se întâmplă după ce deputații au votat în prima lectură denunțarea unui acord semnat acum 27 de ani între Republica Moldova și Federația Rusă privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, document în baza căruia funcționează acest centru, supranumit și Casa Rusă (Русский Дом). Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a menționat că Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău este utilizat nu pentru a promova istoria și cultura rusă, așa cum prevede acordul, dar este un instrument de influență hibridă și de promovare a narativelor distorsionate ale Rusiei, reprezentând un risc pentru securitatea informațională a țării, mai ales după invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Cristian Jardan a mai menționat că Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău este gestionat de administrat de agenția rusă Rossotrudnichestvo, aflată sub controlul președintelui rus Vladimir Putin și care a fost sancționată de UE. Acordul, valabil inițial cinci ani și prelungit automat, poate fi denunțat prin notificarea prealabilă cu șase luni înainte de expirarea perioadei curente, adică până la 4 iulie 2026. Ministrul Culturii a precizat că menționat că astfel de centre s-au închis în România, Azerbaidjan, Croația, Slovenia, Slovacia, România, etc.
Subiectul a generat discuții aprinse în Parlament, în special, între deputații PAS și cei din PCRM și PSRM. Socialiștii și comuniștii au acuzat guvernarea că atacă cultura rusă, care este un patrimoniu mondial. La rândul lor, aleșii PAS au spus că puterea de la Kremlin este cea care atacă cultura rusă, iar Guvernul de la Chișinău nu face decât să-și apere spațiul informațional și cultural. Vedeți mai jos câteva dintre cele mai importante declarații făcute de deputații din ambele tabere la acest subiect:
VLAD BATRÎNCEA, deputat PSRM: Deputații au acces la secret de stat, să facem o ședință închisă și arătați-ne date de spionaj, căci acuzațiile sunt grave, poate și ne convingeți. Vă place, nu vă place, dar cultura respectvă intră în patrimoniul mondial. Un proiect inutil, periculos, care vine să devieze atenția opiniei publice de la subiecte cu adevărat importante.
ALLA PILIPEȚCAIA, deputat PSRM: Îndemn toți deputații să nu vă asumați acest păcat și să nu votați acest proiect. Case Ruse sunt deschise în întreaga lume, inclusiv în UE. Voi distrugeți dialogul cultural care a existat între poaparele noastre sute de ani. Cum putem vorbi despre democrație și libertate, când vi distrugeți podurile care unesc oamenii. Este un atac la cultură.
INGA SIBOVA, deputat PCRM: Această acțiune va duce la sărăcirea codului nostru cultural. Orice popor dacă intră în contact cu alte culturi, devine mai bogat. Denunțarea acestui acord este o formă de loialitate față de curatorii voștri.
CONSTANTIN CHEIANU, deputat PAS: Știți cine se ocupă cu adevărat de promovarea culturii ruse – Guvernul de la Chișinău. Noi avem un adevărat centru de cultură rusă, Teatrul Cehov, subvenționat din bugetul țării. Noi mai avem în Chișinău un Teatru de Operă și Balet unde se joacă trei opere și trei balete ale marelui Ceaikovski. Tot din bugetul țării sunt subvenționate școlile și liceele ruse unde este promovată limba rusă, cultura rusă și mentalitatea rusă. Cu ce obraz ne cere Rusia să promovăm cultura lor, dacă Guvernul Rusiei își bate joc de propria cultură și reprezentanții acesteia? Zeci de scriitori și artiști ruși au fost declarați agenți străini și alungați din țară, alții au fost băgați în pușcărie.
MARCEL SPATARI, deputat PAS: Noi respectăm cultura rusă. Îl apreciem pe Lermontov care a fost deportat, îl citim pe Dostoievski, care a fost condamnat la moarte, grațiat în ultimul moment și exilat, îl citim și îl admirăm pe Lev Tolstoi care a fost excomunicat de Biserica Ortodoxă Rusească. Problema nu este aici, este în autoritățile de la Kremlin care persecută cultura rusă și utilizează centrele culturale ca paravan pentru propaganda de stat.
NATALIA DAVIDOVICI, deputat PAS: Casa Rusă demult a încetat să mai fie o casă a culturii, dar a devenit o filială a puterii de la Kremlin, sub acoperișul căreia au loc acțiuni care atacă suveranitatea noastră. Să iubești cultura rusă astăzi, înseamnă să o aperi de Kremlin. Nu noi distrugem cultura rusă, dar guvernarea rusă o distruge, care a transformat arta în propagandă. Noi nu facem decât să ne apărăm spațiul informațional și cultural.
După mai bine de trei ore de dezbateri, proiectul a fost votat în prima lectură de 60 de deputați. Vezi debaterile mai jos.
#4 Împrumut de 25 mln. euro de la Agenția Franceză pentru Dezvoltare
Republica Moldova se împrumută de la Agenția Franceză pentru Dezvoltare cu 25 de milioane de euro în cadrul “Programului pentru tranziția energetică verde”. Banii vor fi debursați într-o singură tranșă, până la finele acestui an. Deputații au aprobat în prima lectură un acord în acest sens. În document se arată că, scopul împrumutului este de a finanța necesitățile bugetului de stat, contribuind în același timp la promovarea reformelor în sectorul energetic al țării. Secretarul de stat de Ministerul Finanțelor, Ion Gumene, a precizat că banii nu vin pentru un proiect concret, dar țintesc mai multe reforme concomitent, prin modernizarea infrastructurii, dezvoltarea surselor de energie regenerabile, protejarea consumatorilor, etc.
#5 8 fotolii vacante în Parlament, după ce 8 deputați au depus cereri de demisie
Deputații au votat 5 hotărâri prin care au luat act de cererile de demisie a 8 deputați. Este vorba de deputații PAS, Nicolae Draganel, Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan, deputatele Partidului Nostru, Nina Cereteu și Stela Onuțu, deputatul Blocului Alternativa, Ion Ceban. Mandatele vacante vor fi ocupate de următorii candidați de pe listele fracțiunilor.
Urmărește blogul Debates.md sau pagina de Facebook Debates.md pentru a primi săptămânal rezumatele legislative ale ședințelor din Parlamentul Republicii Moldova. De asemenea, te poți implica în dezbaterile active pe subiecte legislative, generale sau regionale.