Scutirile fiscale pentru regiunea transnistreană vor fi eliminate treptat, în totalitate, până în 2030. TVA și accizele vor fi aliniate cu cele pe care le achită agenții economici de pe malul drept al Nistrului, iar primele scutiri fiscale vor fi eliminate începând cu această vară, la produse precum alcool, tutun, textile, oțel, etc. Din banii obținuți va fi creat un fond pentru îmbunătățirea vieții oamenilor din stânga Nistrului. Deputații au votat la ședința Parlamentului de joi, 26 martie, un proiect de lege în acest sens. La aceeași ședință aleșii au aprobat cererea de demisie a lui Nicolae Botgros din funcția de deputat, au introdus reguli noi pentru supermarketurile din țară și au oferit șanse mai mari femeilor pentru a ajunge în funcții de conducere în societățile cotate la bursă precum Victoriabank S.A., OTP Bank S.A., Moldasig S.A., Floarea Soarelui S.A., Eurocreditbank S.A. și altele. Totuși, subiectul care a generat cele mai lungi și aprinse dezbateri a fost raportul Consiliului Audiovizualului pentru anul 2025 prezentat de șefa instituției, Liliana Vițu. Deputații de la guvernare au apreciat rezultatele CA, menționând că în contextul unui război informațional hibrid dus de Federația Rusă, Consiliul Audiovizualului este în prima linie de apărare a spațiului informațional, iar acest raport arată clar că instituția a reacționat, a intervenit și a sancționat acolo unde legea a fost încălcată. Opoziția parlamentară a criticat însă activitatea CA, menționând că piața audiovizualului din țara noastră a degradat, iar CA s-a transformat într-un organ care aplică sancțiuni, dar nu oferă soluții. Cum au decurs dezbaterile pe marginea raportului CA și ce proiecte de lege au aprobat deputații la ședința din 26 martie, aflați din rezumatul realizat de echipa Debates.md.
#1 Șefa Consiliului Audiovizualului, cu raport în Parlament. În 2025 CA a aplicat 323 de sancțiuni radiodifuzorilor
Șefa Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, a venit în fața deputaților pentru a le prezenta raportul de activitate al instituției pe care o conduce pentru anul 2025. Potrivit raportului, un domeniu esențial al activității CA a fost monitorizarea modului în care serviciile media audiovizuale au reflectat alegerile parlamentare din septembrie 2025. În premieră, a fost realizată o monitorizare integrală a celor cinci tipuri de programe cu caracter electoral: știri și actualități, emisiuni de informare electorală, programe de promovare electorală, dezbateri și publicitate electorală. În perioada campaniei electorale, CA a aplicat 94 de sancțiuni, în valoare totală de 251 de mii de lei. În total, pe parcursul anului 2025, CA a aplicat 323 de sancțiuni furnizorilor și distribuitorilor de servicii media audiovizuale: 103 avertizări publice, 215 amenzi și cinci suspendări de publicitate. Valoarea totală a amenzilor a fost de 3,44 milioane de lei. În 2025 CA a acordat 7 licențe – 4 radio și 3 TV. Totodată CA a retras 4 licențe de emisie la cererea radiodifuzorilor și a respins 5 cereri de prelungire a licențelor de emisie care au expirat.
Discuțiile în plen pe marginea raportului de activitate al Consiliului Audiovizualului au durat puțin peste 2 ore, iar pe alocuri au fost tensionate. Deputații de la guvernare au lăudat Consiliul Audiovizualului, în special, pentru faptul că, în campania electorală, CA a reușit cu succes să apere spațiul informațional al țării de dezinformare, propagandă și ingerințe străine, fapt confirmat atât de rapoartele interne, cât și de cele externe. Opoziția parlamentară a acuzat însă CA că ar fi o bâtă politică împotriva televiziunilor incomode guvernării și că instituția s-ar fi transformat într-un organ care aplică sancțiuni, dar nu oferă soluții, iar piața audiovizualului este în degradare.
ADELA RĂILEANU, deputat PSRM: Să vă prezint tabloul dramatic în care se află astăzi audiovizualul nostru. Potrivit datelor, din 2014 până în 2021 numărul telespectatorilor din Republica Moldova a fost în medie de 310 000 – 350 000 pe zi. După 2022 această tendință se inversează, de la 250 000 în 2022 la 118 000 în anul trecut. Acest declin nu este întâmplător. El coincide cu perioada în care spațiul audiovizual a fost supus cenzurii agresive, inclusiv închiderii mai multor televiziuni. Rolul Consiliului Audiovizualului este redus aproape exclusiv la cel de arbitru electoral, or rolul acestei instituții nu este doar să stea de veghe în alegeri. CA are are responsabilitatea permanentă nu doar să supravegheze, dar să dezvolte piața media, să creeze condiții pentru un mediu audiovizual sănătos și competitive, dimensiuni care lipsesc din raport. Instituția s-a transformat într-un organ care aplică sancțiuni, dar nu oferă soluții.
MARCELA ADAM, deputat PAS: În contextul unui război informational hybrid dus de Federația Rusă împotriva lumii libere și a voinței moldovenilor la autodeterminare, Consiliul Audiovizualului este în prima linie de părare a spațiului mediatic și a dreptului cetățenilor la informare corectă. Acest raport arată clar că instituția a reacționat, a intervenit și a sancționat acolo unde legea a fost încălcată. Mai important este că CA a contribuit la crearea unui spațiu mediatic mai responsabil, în care fake news-urile, dezinformarea și propaganda ostilă nu mai pot influiența opinia publică. Cred că tocmai de aici vin atacurile opoziției. Acest raport arată că acest consiliu își exercită mandatul cu responsabilitate, avem monitorizare reală, intervenții concrete și sancțiuni aplicate acolo unde legea este încălcată, nu mai vorbim despre o instituție de autocenzură ca pe timpuri.
Vezi mai jos discuțiile din plen pe marginea raportului Consiliului Audiovizualului pentru anul 2025
#2 Scutirile fiscale pentru regiunea transnistreană, eliminate total până în 2030. RADU MARIAN: „Aceeași țară – aceleași taxe”
Diferențele fiscale dintre cele două maluri ale Nistrului vor fi eliminate treptat, până la 1 ianuarie 2030, prin anularea scutirilor aplicate agenților economici din regiunea transnistreană, aflate în vigoare din anul 2000. Un proiect de lege în acest sens a fost votat în prima lectură. Primele scutiri fiscale vor fi eliminate începând cu vara acestui an și vor viza produse neesențiale din punct de vedere social, precum alcoolul, produsele minerale, textilele, fonta, fierul sau oțelul. La importul și comercializarea acestor produse în raioanele din stânga Nistrului se vor aplica accize și Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), la fel ca în restul țării. Deputatul PAS, Radu Marian a declarat că acesta este un pas extrem de important pentru reintegrarea Republicii Moldova și că va fi aplicat după principiul: „Aceeași țară – aceleași taxe”.
Autorii proiectului susțin că taxele colectate vor fi utilizate pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor din stânga Nistrului. Mai exact, va fi creat un Fond de convergență pentru a compensa eventualele creșteri de prețuri în regiune, dar și pentru finanțarea proiectelor de infrastructură și protecție socială, dar și pentru a spriji agenții economici din regiunea transnistreană. Potrivit estimărilor, implementarea integrală a măsurilor va aduce la buget venituri suplimentare de aproximativ 3,3 miliarde de lei anual.
Deputații din opoziția parlamentară s-au arătat îngrijorați că această inițiativă legislativă ar putea împinge agenții economici din regiunea transnistreană spre insolvabilitate și au întrebat autorii cum vor preveni asemenea situații. În replică, Radu Marian a declarat:
RADU MARIAN: deputat PAS: „Ar fi bine să punem această întrebare și agenților economici din dreapta Nistrului care deja plătesc aceste taxe, accize, TVA. Mai mult decât atât, agenții economici din stânga Nistrului plătesc deja taxe vamale din 2024 și vor achita și TVA și accize la intrarea în țară sau la livrarea prin posturile interne, la fel ca toți ceilalți agenți economici. De asemenea, vor putea beneficia de procedurile de deducere a TVA. Prin Fondul de convergență vom putea susține și mediul de afaceri din stânga Nistrului. Pentru marfa care este destinată pentru regiunea transnistreană, care intră la Vama Leușeni, vor fi aplicate aceste taxe, inclusiv la postul intern Căușeni, indiferent dacă ei vor sau nu.”
#3 Nicolae Botgros a plecat din Parlament. Deputații au votat demisia maestrului din funcția de deputat PAS. BOTGROS: „Fotoliul acesta este pentru oameni care o să vină, o să mă înlocuiască, și o să facă poate un pic mai mult decât am făcut eu”
A fost ultima ședință de Parlament la care a participat maestrul Nicolae Botgros, ales deputat pe listele PAS la alegerile parlamentare din toamnă. Parlamentul a votat demisia lui Nicolae Botgros din funcția de deputat, după ce dirijorul a depus o cerere în acest sens. Nicolae Botgros a spus că se retrage din Parlament pentru a face în continuare ceea ce poate cel mai bine – muzică și și-a exprimat încrederea că, în locul dumnealui, va veni o persoană mai potrivită pentru a deține funcția de parlamentar. “Timp de 49 de ani nu am putut face nimic decât să dirijez orchestra „Lăutarii” și să aduc în lume cele mai mari succese. Mulțumesc electoratului care au votat ca țara noastră să ajungă în Europa, eu vreau să ajungem acolo unde ne-am pus în gând să ajungem“, a menționat Botgros. Deputatul PSRM, Adela Răileanu, l-a felicitat pe Nicolae Botgros pentru decizia pe care a luat-o, menționând că maestrul a ales să facă cea mai frumoasă politică – politica culturii și a muzicii. La final, deputații l-au aplaudat îndelung, în picioare, pe Nicolae Botgros.
Nicolae Botgros este dirijorul și directorul artistic al Orchestrei Naționale de muzică populară „Lăutarii”. Artistul conduce și o organizație non-guvernamentală, cu aceeași denumire ca și a orchestrei, Asociația Obştească Cultural Artistică „Lăutarii”. La alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Botgros se afla al 11 pe lista candidați PAS la funcția de deputat în Parlament.
#4 Șanse egale pentru femei și bărbați la conducerea societăților cotate la bursă
Societățile cotate la bursă din țară noastră vor fi obligate să asigure echilibrul de gen în organele lor de conducere, astfel încât printre factorii de decizie să se regăsească un număr echitabil de bărbați și de femei. Deputații au votat în prima lectură un proiect de lege în aces sens. Potrivit autorilor documentului, în prezent, în unele organe de conducere ale acestor societăți sunt doar bărbați sau se regăsește un număr infim de femei, comparativ cu cel al bărbaților. Astfel, potrivit noii legi, va trebui să fie minimum 33% reprezentare a sexului subreprezentat în totalul membrilor organelor de conducere (executivi sau neexecutivi) sau minimum 40% reprezentare a sexului subreprezentat în rândul administratorilor neexecutivi.
Precizăm că în Republica Moldova sunt, în prezent, 12 societăți cotate la bursă, printre care Victoriabank S.A., OTP Bank S.A., Moldasig S.A., Floarea Soarelui S.A., Eurocreditbank S.A., Acord Group S.A., etc. 60% dintre acestea deja respectă cel puțin unul dintre obiectivele prevăzute de noua lege. Alte 40% sunt conduse, însă, preponderant de bărbați. Mai exact, în societățile cotate la bursă care încă nu se încadrează în noile norme, din 68 de persoane aflate la funcții de conducere, 59 sunt bărbați și doar 9 femei.
Acest proiect de lege a generat discuții lungi în Parlament. Unii deputați din opoziție au întrebat autorii documentului cum se vor asigura că, în urma instituirii acestor norme, nu va fi afectat profesionalismul organelor de conducere și nu va fi blocată activitatea în cazul în care nu vor fi identificate suficiente femei. Autorii au precizat că selecția candidaților se va realiza ținând cont de profesionalismul, competența şi rezultatele obținute. Iar în situația în care doi sau mai mulți candidați prezintă calificări şi performanțe echivalente, va avea prioritate candidatul care aparține sexului subreprezentat. Iar deputatul PAS, Doina Gherman, s-a arătat profund dezamăgită că încă trăim vremuri în care unii bărbați se arată îngrijorați că astfel de proiecte de lege ar putea genera o scădere a nivelului de competență, o lipsă a meritocrației sau blocaje de reurse umane.
DOINA GHERMAN, deputat PAS “Mă adresez colegilor bărbați care-și fac multe griji referitor la competențele femeilor și referitor la riscurile pe care le-ar putea aduce acest proiect. Vă asigur că Republica Moldova are femei pregătite, competente, profesioniste, iar acest proiect este despre echitate, egalitate, incluziune. Noi nu ne dorim drepturi mai multe, noi ne dorim șanse și oportunități egale. Bărbații de calitate nu se tem de egalitate. “
Deocamdată documentul nu prevede sancțiuni pentru nerespectarea normelor. Acestea ar putea fi introduse, însă, în textul documentului care va fi propus pentru votare în lectura a 2-a.
#5 Supermarketurile, obligate să indice la raft țara de origine a produselor alimentare
Supermarketurile din Republica Moldova vor fi obligate să afișeze la raft țara de origine a produselor alimentare. Un proiect de lege în acest sens a fost votat în prima lectură de Parlament. În prezent, legea obligă indicarea țării de origine pe eticheta produsului. Noua versiune va impune, însă, comerciantul să afișeze țara de origine fie pe eticheta de preț, fie pe un anunț plasat imediat lângă produs. Obligația de a afișa la raft țara de origine a produselor alimentare se va aplica doar unităților comerciale cu o suprafață mai mare de 50 m², iar cele mici vor fi scutite, pentru a evita sarcinile administrative excesive, se arată într-un comunicat emis de Parlament. Supermarketurile vor fi încurajate să afișeze și drapelele țărilor de origine a produsului. Totuși, drapelul nu poate fi utilizat fără a fi însoțit de denumirea scrisă a țării. Antreprenorii care nu se vor conforma noilor reguli riscă să fie sancționați contravențional. Persoanele cu funcție de răspundere riscă o amendă de până la 6.000 lei, iar persoanele juridică riscă amendă în mărime de până la 12.000 lei.
Autorii documentului, un grup de deputați PAS, susțin că această schimbare va încuraja procurarea produselor locale și va contribuie la îmbunătățirea informării consumatorilor. Conform estimărilor, implementarea proiectului ar putea crește vânzările producătorilor locali cu 5-15% în categoriile de produse proaspete. Autorii spun că, deși în prezent legea prevede obligativitatea indicării țării de origine sau a locului de proveniență pe eticheta produsului, în practică această informație este, de regulă, prezentată cu caractere de dimensiuni reduse și este dificil de perceput în contextul unui proces de cumpărare rapid.
Echipa Debates.md a desfășurat o dezbatere cu referire la acest proiect de lege la care deja au participat aproape 400 de utilizatori Debates.md. Vă invităm și pe dumneavoastră să accesați acest link și să votați. Susțineți sau nu inițiativa de a obliga supermarketurile să afișeze la raft țara de origine a produselor alimentare?
Urmărește blogul Debates.md sau pagina de Facebook Debates.md pentru a primi săptămânal rezumatele legislative ale ședințelor din Parlamentul Republicii Moldova. De asemenea, te poți implica în dezbaterile active pe subiecte legislative, generale sau regionale.