Procedura de amalgamare voluntară a localităților a fost simplicată, astfel încât acest proces să se desfășoare mai rapid și mai simplu. Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege în acest sens. Deputații din opoziție nu au susținut documentul și au criticat dur întregul concept al reformei administrativ-teritoriale începute de autorități. Acesta a fost unul dintre cele mai importante și discutate subiecte din cadrul ședinței Parlamentului de joi, 9 aprilie. La aceeași ședință deputații au înăsprit pedepsele pentru comercializarea drogurilor și au introdus, în premieră, pedepse și pentru cei care creează și gestionează pagini online prin intermediul cărora sunt distribuite substanțe narcotice. Parlamentul a mai ales un nou șef la Consiliul Concurenței, a prelungit termenul în care cetățenii își pot privatiza locuințele obținute de la stat și au eliminat taxele vamale pentru majoritatea mărfurilor importate din SUA. Detalii despre aceste proiecte de lege, dar și despre discuțiile importante care au avut loc în plenul Parlamentului joi, 9 aprilie, aflați din rezumatul realizat de echipa Debates.md
#1 Procesul de amalgamare a localităților, simplificat de Parlament. 3 ore de dezbateri aprinse în plen pe marginea reformei administrativ-teritoriale
Secretarul de stat al Guvernului, Alexei Buzu, a anunțat deputații că, în urma discuțiilor cu primarii, s-a constatat că, în formula actuală a legii, procesul de amalgamare a localităților este anevoios și birocratic. Astfel, Guvernul a propus un șir de modificări în urma cărora vor fi necesare mai puține documente, localitățile care vor decide să se unească vor avea mai multă flexibilitate în procesul de selectare a centrului administrativ și de alegere a denumirii UAT amalgamate, a fost eliminate limita fixă de 25 de kilometri dintre localitățile care se unesc, etc. Totodată, s-a decis că nu vor fi organizate alegeri anticipate în localitățile amalgamate până la alegerile locale din anul 2027.
Deși documentul propus votului în plen viza doar modificări în procesul de amalgamare, discuția între deputați s-a referit la întregul concept al reformei administrativ-teritoriale care în prezent este în prim proces de desfășurare. Și anume: amalgamarea(fuziunea) localităților mici prin crearea unor clustere cu cel puțin 3000 de locuitori și reducerea numărului de raioane de la 32 la 10. Mai exact, potrivit lui Alexei Buzu, în acest proces ar urma să fie desființate peste 600 de primării din cele 892 care există. În prezent, 776 din cele 892 de primării din Republica Moldova au sub 3000 de locuitori.
Secretarul general al Guvernului a menționat că avem un număr foarte mare de primării mici, care sunt prinse într-un cerc vicios al depopulării, al capacităților instituționale mici și al capacităților reduse de a rezolva problemele cetățenilor. În 776 de primării locuiește 40 % din populația țării și în doar 26 de primării locuiesc 42% din cetățeni. Totodată, dacă la nivel național în ultimii 10 ani numărul de locuitori s-a redus cu 14%, în primăriile cu mai puțin de 3000 de cetățeni numărul locuitori s-a redus cu 33 %. Buzu a mai anunțat că doar 47 din 892 de primării acoperă cheltuielile administrative din venituri proprii.
ALEXEI BUZU, secretar general al Guvernului
“Faptul că, în ultimii 10 ani, peste jumătate de million de cetățeni de-ai noștri au plecat din aceste primării care au sub 3000 de locuitori, este un argument că proximitatea față de alesul local nu este un argument suprem, dar faptul că cetățenii noștri își doresc condiții decente, acces la servicii bune și un nivel de trai adecvat. Reforma nu este necesară, dar este demult întârziată și orice amânare este un act de profundă de iresponsabilitate față de aceste familii care în 2026 încă nu au apă și canalizare.”
Până în prezent, au fost finalizate două procese de amalgamare voluntară – în orașul Leova și în comuna Călinești din raionul Fălești. Totodată, în prezent sunt 328 de decizii de inițiere a procesului de amalgamare. Subiectul a generat mai bine de trei ore de discuții aprinse în Parlament. În timp ce deputații PAS susțin că această reformă va crea localități puternice și dezvoltate, unii aleși din opoziție cred că reforma este un eșec total, că amaglarea a ajuns să fie forțată, dar nu voluntară, și că guvernarea ar fi trebuit să organizeze un refendum în care să întrebe cetățenii dacă-și doresc sau nu să schimbe harta administrativ-teritorială în acest mod.
DIANA CARAMAN, deputat PCRM
“Ar trebui oamenii să fie întrebați despre această reformă în cadrul unui referendum. O asemenea decizie nu poate fi luată doar cu votul unei majorități parlamentare. Vorbiți despre digitaliazrea serviciilor. Serios? Ați fost prin satele noastre? Ați văzut cine locuiește acolo? Dar ce să facem cu serviciile pe care nu le putem presta online? Cele din domeniul sănătății și apărării publice.”
OLGA URSU, deputat MAN:
“De ce în decurs de trei ani, de când este această lege în vigoare, doar două clastere avem amalgamate? Doar două cazuri de succes. Iar acum, brusc, peste 300 de localități și-au anunțat dorința de amalgamare. Nu sunt ei oare influiențați? Nu sunt ei oare amenințați că nu li se va da resurse? Sunt mai multe discuții că anume așa ar fi.”
ERSILIA QATRAWI, deputat PAS
“În ce s-au transformat astăzi primarii noștri? Vă zic eu. În electricieni, în pompieri, în contabili, în juriști, în specialiști în atragerea investițiilor, în psihologi comunitari. Oare acestea sunt atribuțiile unui primar? Sau primarul trebuie să fie acea persoană care să dezvolte comunitatea. Fiecare din acest plen conștientizează necesitatea acestei reforme.”
RENATO USATÎI, deputat Partidul Nostru
“Voi vreți ca din 900 de “nacialnici“ să avem 300-400, eu nu văd sensul. Noi dacă o să avem vreo 40 de municipii o să fie mai bine. Doar dacă municipalizarea va fi pusă pe masa, noi suntem gata să discutăm. Dar ceea ce faceți astăzi este pe termen scurt. Această reformă nu va schimba calitatea vieții, calitatea serviciilor. “
Proiectul a fost votat în prima lectură de 59 de deputați. Vezi mai jos discuțiile din plen la acest subiect.
#2 Parlamentul înăsprește pedepsele pentru comercializarea drogurilor și promovarea online a substanțelor interzise
Deputații au votat în prima lectură un proiect de lege care prevede pedepse mai aspre pentru comercializarea drogurilor. Printre altele, a fost modificat și completat aricolul 209 din Codul Penal care vizează atragerea minorilor la consumul ilegal de droguri. Potrivit noii redacții a legii, persoana care a atins vârsta de 18 ani și va atrage minori în consumul de droguri riscă amendă de până la 50 000 lei, sau 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității, sau închisoare de până la 5 ani. Pedeapsa va fi mai dură dacă minorul va fi atras să consume droguri pe teritoriul unei instituții educaționale, pe teritoriul unităților militare, în penitenciare, dar și alte locuri publice, sau dacă va fi aplicată violnța în raport cu acesta. În asemenea cazuri sancțiunile cresc până la 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la 7 ani. Totodată, aceste acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală ori în favoarea acestora, se pedepsesc cu închisoare până la 10 ani.
În premieră, Guvernul a introdus pedepse și pentru cei care creează și administrează pagini online prin care sunt comercializate sau promovate substanțele interzise.
ALEXANDRU BEJAN, secretar de stat MAI
“Ne propunem să stabilim clar răspunderea pentru crearea și utilizarea conturilor în aplicațiile de comunicare, anume în sensul utilizării acestora pentru săvârșirea infracțiunilor de distribuire a drogurilor. De obicei, noi reușeam să stabilim acei curieri, dar când se ajungea la persoanele care gestionau conturile, ei rămâneau neatinși, deoarece era imposibil de aplicat legea. Acum, în premieră, a fost introduse pedepse în acest sens. ”
Astfel, înregistrarea sau utilizarea conturilor de utilizatori pe platformele de socializare, pe platformele de tranzacționare online, pe portalurile web, aplicațiie informatice, serviciile de mesagerie electronică, pe adreselor poștale electronice ori alte mijloace informatice în scopul promovării sau facilitării consumului de droguri se pedepsește cu închisoare de la 2 la 4 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă de până la 750 000 lei. Iar utilizarea acelorași mijloace în scopul oferirii, expedierii, transportării, livrării, distribuirii ori înstrăinării drogurilor se pedepsește cu închisoare de la 4 la 7 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă până la 1 000 000 de lei.
Documentul prevede și o serie de modificări la Codul contravențional. Vor fi sancționate persoanele care nu intervin pentru a preveni consumul de substanțe interzise sau tăinuiesc asemenea fapte, în special în instituțiile de învățământ, centrele de reabilitare socială și medicală sau spații de educație pentru minori. În aceste cazuri amenda va varia între 10 000 și 20 000 de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 9 luni la 1 an. Secretarul de stat de la Ministerul Afacerilor Interne a dat asigurări că, până în august 2026, atunci când va intra în vigoare legea, specialiștii responsabili din aceste centre vor fi instruiți despre cum ar trebui să acționeze. “Nu lăsăm specialiștii singuri”, a menționat Alexandru Bejan. Documentul stabilește un șir de alte modificări. Vezi aici toate modificările propuse.
#3 Consiliul Concurenței are un nou șef
Alina Cebotariov a fost numită de Parlament în funcția de președintă a Consiliului Concurenței pentru un mandat de cinci ani. Aceasta își va exercita funcția începând cu data de 27 aprilie 2026. Până acum, Cebotariov a ocupat funcția de director adjunct la Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Anterior, a activat timp de 18 ani în cadrul Comisiei Naționale a Pieței Financiare, dar și la Ministerul Finanțelor.
Plenul Consiliului Concurenţei este un organ colegial decizional compus din 5 membri, inclusiv un preşedinte şi doi vicepreşedinţi. Aceștia sunt numiți în funcție prin hotărâre de Parlament, la propunerea Președintelui Parlamentului, cu avizul comisiei parlamentare de profil. Membrii Plenului Consiliului Concurenţei nu reprezintă autoritatea care i-a numit şi sunt independenţi în luarea deciziilor. Fiecare membru al Plenului Consiliului Concurenţei are dreptul la două mandate consecutive.
Funcția de șef al Consiliului Concurenței a rămas vacantă în februarie 2026, după ce Alexei Gherțescu a demisionat din motive personale.
#4 Termenul de privatizare a locuințelor a fost extins până în 2029. Ar putea fi ultima extindere, avertizează deputații, iar locuințele neprivatizate vor deveni locuințe sociale
Cei care nu au reușit să-și privatizeze locuințele acordate de stat o mai pot face până pe 31 mai 2029. Deputații au votat în prima lectură un proiect de ajustare a cadrului normativ în domeniul locuințelor prin care au extins cu încă 3 ani acest termen. Autorii documentului spun că prelungirea termenului-limită este necesară pentru că unii cetățeni nu au reușit să privatizeze locuințele acordate de stat. Printre motive se numără lipsa resurselor financiare, actele de identitate expirate, precum și faptul că unii locatari au fost plecați peste hotare sau fac parte din familii social vulnerabile și nu au ajuns la un acord comun pentru inițierea procesului. Un alt motiv invocat de autori este și stagnarea procesului de privatizare a locuințelor în primării, cerând autorităților locale să grăbească aceste proceduri. Nu este prima dată când Guvernul cere deputaților să prelungească termenul de privatizare a locuințelor. În acest context, deputații au solicitat Executivului ca aceasta să fie ultima dată când vine cu un astfel de proiect în Legislativ. Datele statistice arată că, în perioada 2021–2025, au fost privatizate 1 231 de locuințe, iar alte 2 651 sunt pasibile privatizării. După expirarea termenului de privatizare, autoritățile administrației publice locale vor acorda statut de locuințe sociale locuințelor neprivatizate.
#5 Moldova elimină taxele vamale la importul mărfurilor din SUA. Sunt, însă, și excepții
Republica Moldova va elimina taxele vamale pentru majoritatea mărfurilor importate din SUA. Excepție vor face doar anumite categorii de produse agricole: carne de vită, carne de porc, carne de pasăre, lapte și produse lactate, zahăr, pentru a proteja producătorii autohtoni. Deputații au votat în prima lectură proiect de lege în acest sens. Aleșii din Blocul Alternativa au anunțat că, pentru votul în lectura a doua, vor introduce un amendament pentru a introduce și uleiul de floarea soarelui în lista de scutiri. Autorii proiectului de leg spun că măsura vizează consolidarea relațiilor economice și diplomatice. Această decizie vine după ce, începând cu 24 februarie 2026, SUA a înlocuit o taxă de 25% pe produsele moldovenești cu o suprataxă de 10%. „Decizia noastră este un gest de reciprocitate”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Potrivit datelor statistice, în ultimii ani a crescut dezechilibrul comercial dintre Moldova și SUA. În 2025, exporturile au totalizat 49,7 milioane de dolari, în timp ce importurile au atins 195,1 milioane dolari. Astfel, a fost un sold negativ de peste 145 milioane de dolari, față de 45 milioane dolari cât a fost în 2024.
Urmărește blogul Debates.md sau pagina de Facebook Debates.md pentru a primi săptămânal rezumatele legislative ale ședințelor din Parlamentul Republicii Moldova. De asemenea, te poți implica în dezbaterile active pe subiecte legislative, generale sau regionale.