
Parlamentul a votat acordarea unor plăți unice de până la 4000 lei pentru bugetarii cu venituri lunare mai mici de 20 000 lei. Aceasta, dar și alte măsuri, se regăsesc în proiectul de modificare a bugetul de stat pentru anul 2026, aprobat cu dispute în Parlament. În timp ce deputații de la guvernare susțin că, în urma modificărilor, mai multe categorii de cetățeni vor fi sprijiniți și că majorarea deficitul bugetar este firească, opoziția nu a susținut documentul și acuză Guvernul de neprofesionalism în gestionarea banului public. Nu s-a găsit consens în Parlament nici cu privire la licențierea temporară a importului de cereale, proiect votat în lectură finală doar de deputații PAS, deși inițiativa aparține unui deputat din opoziție. Detalii despre aceste proiecte de lege, dar și despre alte documente votate de deputați la ședințele Parlamentului din 3 și 4 septembrie, aflați din rezumatul de mai jos.
#1 Minut de reculegere în Parlament în memoria victimei tragediei de la Măgdăcești. PAS: „Atâta timp cât mai avem asemenea cazuri, înseamnă că nu am făcut suficient”
În debutul ședinței Parlamentului deputatul PAS Marcela Adam a vorbit despre tragedia de la Măgdăcești, Criuleni, unde o femeie a fost împușcată mortal de către soț. Deputatul PAS a recunoscut că viața acestei femei ar fi putut fi salvată și că autoritățile sunt obligate să analizeze ce nu a funcționat și ce trebuie de schimbat ca asemenea tragedii să nu se mai repete. Adam a anunțat că platforma Femeilor Deputate urmează să organizeze audieri publice dedicate prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor. La discuții vor fi invitați reprezentanți ai instituțiilor responsabile, ai sistemului de justiție și de ordine publică, ai serviciilor sociale, organizațiilor societății civile și specialiști care lucrează direct cu victimele violenței.
MARCELA ADAM, deputat PAS
„Trebuie să vedem clar unde sistemul a funcționat și unde sistemul a eșuat. Trebuie să facem tot ce ține de noi ca următoarea femeie care cere ajutor să rămână în viață.”
Deputații din opoziția parlamentară au menționat că astfel de audieri parlamentare pe tema prevenirii violenței împotriva femeilor au fost făcute și anterior, însă acestea nu ar fi adus rezultate. Opoziția a cerut însă o anchetă parlamentară pe cazul de la Măgdăcești și audierea de urgență în plenul Parlamentului a Ministrului Afacerilor Interne și a Ministrului Justiției. Propunerile opoziției nu au acumulat numărul necesar de voturi. Parlamentarii au ținut un minut de reculegere în memoria tuturor victimelor violenței domestice, inclusiv, în memoria femeii de la Măgdăcești.

#2 Bugetul de stat 2026 – rectificat! Profesorii vor primi o alocație unică de 4000 de lei
Bugetarii care au venituri lunare mai mici de 20 000 lei vor primi indemnizații unice de 2000 lei, 3000 lei sau 4000 lei, în funcție de activitatea pe care o desfășoară. Mai exact, profesorii vor primi o indemnizație unică de 4000 de lei. În cazul angajaților din domeniul apărării naționale, ordinii publice, sănătății, culturii, sportului, administrației publice locale și justiției, suportul financiar acordat va fi de 3000 de lei, iar personalul tehnic, paznicii, bucătarii și personalul auxiliar vor primi o indemnizație unică de 2000 de lei. Aceste plăți unice cu caracter excpețional se regăsesc în proiectul de lege de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2026, votat de deputați în prima lectură. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a precizat în ședința Legislativului că pentru achitarea plăților unice cu caracter excepțional sunt prevăzute finanțări în valoare de 560 milioane lei.
Alte rectificări în bugetul pentru 2026
Printre alte modificări se numără suplimentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cu peste 1 miliard lei, inclusiv 550 milioane lei pentru acordarea compensațiilor pentru perioada rece a anului la energie, gaz și lemne, sub formă de plată monetară. Fondul Rutier este majorat cu 300 milioane ei, iar în Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală se realocă suplimentar 1 miliard lei. Alocări suplimentare pentru restituirea TVA sunt prevăzute în valoare de 800 de milioane de lei, dintre care 400 de milioane de lei pentru rambursarea TVA către agricultori. Cheltuielile pentru amalgamare vor fi reduse cu 90 milioane lei. De asemenea, se reduc cheltuielile aferente proiectelor finanțate din surse externe, din cauza implementării lente.
Astfel, în urma rectificării bugetare, veniturile vor ajunge la 80.27 miliarde lei, iar cheltuielile – la 103.35 miliarde lei. Deficitul bugetar crește de la 20.9 miliarde la 23.07 miliarde de lei, până la 5.95% din Produsul Intern Brut, un nivel gestionabil, potrivit autorităților.
VASILE COSTIUC: „Despre buget, același lucru vă pot spune, ați eșuat lamentabil!”
DORIAN ISTRATII: „Responsabilitatea fiscală nu se măsoară doar în echilibrul contabil, ci în capacitatea statului de a fi acolo unde durerea este reală”
Modificarea bugetului de stat a generat discuții aprinse în Parlament între opoziție și partidul de la guvernare. Opoziția acuză Guvernul de o incapacitate de a gestiona corect banii publici, deoarece la începutul anului Guvernul a prezentat „Bugetul investițiilor responsabile” care arăta într-un anumit fel, iar după aceste modificări, cifrele se schimbă considerabil.
CONSTANTIN CUIUMJU, deputat Partidul Nostru
„Inflația urcă de la 4,3% la 7,3% – aproape dublu. Creșterea economică coboară de la 2,4 la 1,8%. Salariu mediu estimat a coborât de la 17 400 lei la 17 000 lei. Iar investițiile active la nivel de țară scad de la 64,1 miliarde lei la 58,1 miliarde lei. Și tocmai atunci vine legea cu 560 milioane lei pentru plăți unice: 4000 lei pentru cadrele didactice și 3000 sau 2000 de lei pentru alte categorii de bugetari. Să fim sinceri: o plată unică nu este o majorare de salariu. Profesorilor li s-a promis, an de an, o creștere reală și de fiecare dată promisiunea a fost mutată mai departe.”
La rândul său, preșdintele Comisiei parlamentare pentru Economie, Dorian Istratii, spune că, de fapt, prin această rectificare bugetară statul vine să sprijine cetățenii. Sunt realocați bani pentru acordarea plăților unice pentru bugetari, pentru a sprijini familiile social vulnerabile în achitarea facturilor în sezonul rece, pentru realizarea proiectelor de infrastructură în localitățile rurale, inclusiv prin programele „Satul European” și „Europa este aproape”, etc.
DORIAN ISTRATII, deputat PAS
„Existența unui deficit bugetar este firească și important este ca acesta să fie gestionat corect. Responsabilitatea fiscală nu se măsoară doar în echilibrul contabil, ci în capacitatea statului de a fi acolo unde durerea este reală. Dincolo de cifre, de procente și linii bugetare, această rectificare are o imagine clară: imaginea profesoarei care primește o plată în plus la salariul de bază, imaginea celor vulnerabili care respiră ușurați la o factură mai mică, imaginea satului care, în sfârșit, își vede finalizat drumul care nu a mai fost reparat de zeci de ani.”

Rectificările la buget au fost susținute în prima lectură cu 53 de voturi. Dorian Istrati, în calitate de vicepreședinte al Comisiei economie, buget și finanțe, i-a chemat pe deputați să prezinte amendamentele pentru lectura a doua până la 10 septembrie.
#3 Parlamentul instituie, până la 31 octombrie, un regim provizoriu de licențiere a importului de cereale și oleaginoase
Importul de cereale și oleagenoase în Republica Moldova va fi licențiat temporar, până pe 31 octombrie 2026. Mai exact, orice agent economic, înainte de a aduce cereale în țară, va depune o cerere, iar o comisie specială va analiza dacă procesatorul face importul de cereale sau oleagenoase pentru a folosi produsele în calitate de materie primă sau pentru a le comercializa mai departe, spre export. Ultimii nu vor primi dreptul de import. Autorul inițiativei este deputatul ”Partidului Nostru” Serghei Ivanov, care susține că măsura este menită să protejeze agricultorii moldoveni care, din cauza prețului mic la cereale din Ucraina, rămân cu hambarele pline.
SERGHEI IVANOV: deputat ”Partidul Nostru”
„E nevoie de licențiere, deoarece unii procesatori s-au transformat în traderi care importă și exportă materie primă, iar agricultorii noștri rămân cu hambarele pline.”

De ce într-un final autorul inițiativei, Serghei Ivanov, nu a votat propriul proiect
Autorul inițiativei a propus inițial ca licențierea la importul de cereale să fie aplicată până pe 31 decembrie 2027, însă, în avizul său, Guvernul a propus ca acest termen să fie redus până la 31 octombrie 2026. Astfel, în textul final al documentului, Comisia Economie a Parlamentului a introdus termenul de 31 octombrie 2026. În aceste condiții, opoziția parlamentară și însuși autorul inițiativei legislative au criticat proiectul de lege și nu l-au votat. Opoziția susține că cu un astfel de termen mic, acest proiect de lege este aprobat doar pentru bifă. Deputații PAS își justifică, însă, decizia prin faptul că mai multe asociații din domeniu ar fi depus petiții și ar fi cerut un termen mai scurt pentru licențiere. Argumentul lor este că, în caz contrar, producția autohtonă s-ar putea scumpi.
#4 Reforma „Restart în educație”, votată în lectură finală! Pentru Chișinău și Bălți schimbările în educație se amână cu 1 an
Din 1 ianuarie 2027 școlile din țară vor trece din subordinea consiliilor raioanale în subordinea directă a Ministerului Educației. În acest sens, până pe 30 octombrie Ministerul Educației va crea 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, prin intermediul cărora va administra școlile din țară. Școlile urmează să fie finanțate direct de la bugetul de stat, în funcție de costul standard per elev. Deputații au votat în lectură finală reforma „Restart în educație”, propusă de Ministerul Educației. Pentru municipiile Chișinău și Bălți, precum și în UTA Găgăuzia, reforma a fost amânată până în 2028. Ministrul Educației, Dan Perciun, susține că reforma „Restart în educație” va reduce birocrația, va uniformiza standardele și va asigura acces egal la servicii educaționale pentru toți elevii din țară.
În prezent, școlile din Republica Moldova sunt administrate de consiliile raionale, prin intermediul direcțiilor de învățământ, care există în fiecare raion și sunt finanțate prin transferuri cu destinație generală. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în continuare în gestiunea autorităților locale.
#6 Noi reguli pentru parcurile industriale din Republica Moldova
Noi reguli pentru parcurile industriale din Republica Moldova. Deputații au votat în prima lectură un proiect de modernizare a legii privind crearea, administrarea și finanțarea parcurilor industriale. Una dintre noutăți este extinderea categoriile de entități care pot crea și administra un parc industrial, inclusiv instituțiile publice vor putea iniția crearea unui parc industrial. De asemenea, potrivit noii legi, și start-up-urile vor putea beneficia de spații în parcurile industriale, pentru o perioadă de incubare de până la șase luni, pentru a dezvolta și testa produsele, serviciile sau modelele de afaceri inovative. O altă noutate se referă la posibilitatea ca anumite parcuri industriale să includă terenuri cu destinație agricolă sau specială, fără a fi necesară schimbarea destinației acestora. Secretarul de stat de la Ministerul Economiei și Digitalizării, Oleg Bivol, a menționat că parcurile industriale au devenit un instrument important al statului pentru dezvoltarea regională, pentru crearea locurilor de muncă și atragerea investițiilor, iar acest proiect de lege își propune să impulsioneze dezvoltarea acestor investiții.
OLEG BIVOL, secretar de stat Ministerul Economiei
”Am constatat o serie de delimitări care trebuie eliminate, astfel încât parcurile industriale să poată trece la o nouă etapă de dezvoltare. Proiectul de astăzi reprezintă modernizarea cadrului de creare, administrare și finanțare a parcurilor industriale. Facem ca parcurile industriale să fie mai flexibile și mai adaptate economiei moderne. ”
Potrivit lui Oleg Bivol, în prezent în țară sunt 15 parcuri industriale. Până acum, în parcurile industriale s-au făcut investiții de peste 4,6 miliarde de lei. Aici activează peste 4500 de persoane. Iar în 2025 înreprinderile din parcurile industriale au generat o cifră de afaceri de 9,9 miliarde lei, iar contribuțiile fiscale au fost de 2 miliarde lei.

Vedeți mai jos ședința Parlamentului din 3 septembrie 2026.
Vedeți mai jos ședința Parlamentului din 4 septembrie 2026.
Urmărește blogul Debates.md sau pagina de Facebook Debates.md pentru a primi săptămânal rezumatele legislative ale ședințelor din Parlamentul Republicii Moldova. De asemenea, te poți implica în dezbaterile active pe subiecte legislative, generale sau regionale.
