Creșteri salariale limitate, investiții în infrastructură majore și un deficit bugetar record de aproape 21 de miliarde de lei. Așa arată proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, votat de Parlament în prima lectură. Veniturile au fost estimate la aproape 80 de miliarde de lei, iar cheltuielile – la puţin peste 100 de miliarde de lei. Salariul minim crește cu 800 de lei, salariul mediu cu 1300 de lei, iar pensile vor fi indexate cu 6,8%. Proiectul bugetului de stat pentru 2026 a fost votat de deputați în cadrul unei ședințe care a durat aproape 15 ore și s-a încheiat după miezul nopții. La aceeași ședință, Parlamentul a votat proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 și legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru 2026. Deputații au mai decis simplificarea procedurilor de obținere a încă 26 de acte permisive și au prelungit mecanismul prin care diaspora este scutită de taxe vamale la importul unui automobil și a altor bunuri, atunci când revine acasă. Detalii despre aceste proiecte de lege, dar și alte documente votate la ședința din 12 decembrie 2025, aflați din rezumatul realizat de echipa Debates.md
#1 Bugetul de stat pentru 2026, votat doar de deputații PAS după 5 ore de dezbateri
PRINCIPALII INDICATORI AI BUGETULUI PENTRU 2026
VENITURI: 79,67 miliarde lei, cu 3,87 miliarde lei mai mult decât în 2025
CHELTUIELI: 100,57 miliarde lei, cu 6,56 miliarde lei mai mult decât în 2025
DEFICIT: 20,9 miliarde lei sau 5,5% din PIB, cu 2,7 miliarde lei mai mare decât cel înregistrat la finele lui 2025
Proiectul bugetului de stat pentru anul 2026 prevede venituri cu 5% în creștere față de 2025 și cheltuieli cu 7% mai mari decât anul trecut. Totodată, deficitul bugetar estimat este de aproape 21 de miliarde de lei, cu 2,7 miliarde de lei mai mare decât cel înregistrat la finele lui 2025. Acesta urmează să fie acoperit din surse interne, privatizări și din surse externe, iar ministrul Finanțelor și-a exprimat speranța că, până la finele anului 2026, acest deficit va putea fi redus. În 2026, salariul mediu lunar va crește cu 11% și va ajunge la 17 400 lei. De asemenea, salariul minim în sectorul bugetar va crește cu 800 de lei și va ajunge la 6 300 de lei. Ministrul Finanețelor, Adrian Gavrilița, a anunțat că în 2026 Guvernul schimbă paradigma economică și își propune să treacă de la o economie bazată pe consum către una orientată pe investiții. Astfel, proiectul de buget pentru 2026 prevede o creștere a cheltuielilor pentru investiții capitale, care vor depăși 3 miliarde de lei, în creștere de 55% față de anul anterior, pentru un total de 85 de proiecte, în timp ce cheltuielile capitale totale depășesc 11,4 miliarde lei. Documentul prevede următoarele investiții în infrastructură: 650 milioane lei – drumuri locale; 450 milioane lei – Programul „Satul European”; 300 milioane lei – infrastructura feroviară.
ADRIAN GAVRILIȚĂ, ministrul Finanțelor
“Numim bugetul investițiilor responsabile, pentru că acest deficit care este, ni-l permitem. Avem grijă ca cât mai mult din acest deficit să meargă în investiții și să nu existe niciun proiect de investiții publice care să staționeze sau să nu fie inițiat. Am asigurat la maximum investițiile, pe cât este posibil, și am acoperit veniturile și plățile sociale la acel minim pentru persoanele cele mai vulnerabile.”
Critici și laude la adresa bugetului pentru 2026
Proiectul bugetului de stat pentru anul 2026 a generat discuții lungi și acide în Parlament. Mai exact, au fost 5 ore de dezbateri în plen doar pe maginea acestui document – de la ora 17:00 până la 22:00. Într-un final, documentul a fost votat de 54 de deputați ai PAS. Aleșii din opoziție au votat împotrivă ori s-au abținut. În timpul luărilor de cuvânt, deputații PAS au lăudat și au prezentat avantajele proiectului bugetului de stat pentru 2026, iar aleșii din opoziție l-au criticat, în special, pentru deficitul mare. Vedeți mai jos câteva dintre declarațiile făcute de deputați pe marginea proiectului bugetului de stat pentru 2026.”
LARISA NOVAC, deputat PAS
“ Ați întrebat de ce se numește bugetul investițiilor responsabile. Deoarece decenii la rând, guvernarea trecută, a lăsat Moldova vulnerabilă energetic, fără alternative, iar noi construim linii energetice care interconectează Moldova și România. În 2026, alocăm 110 milioane de lei pentru Linia Bălți-Suceava, pentru reabilitarea rețelelor și pentru construcția stației electrice Bălți. Am lasnat programul Casa Verde, granturi de până la 200 mii lei… Cine a mai făcut acest lucru înainte? Nimeni. Noi construim lucruri concrete, dar alții se ocupă de live-uri, spectacol politic și de chefir.”
IGOR DODON, deputat PSRM
“ În 2021 raportul dintre cheltuieli și venituri era următorul: 47 miliarde lei venituri și 53 miliarde lei cheltuieli. Bugetul care-l aprobați astăzi – 100 miliarde cheltuieli, venituri puțin peste 70 de miliarde de lei. Dacă acum 4 ani ne acopeream cheltuielile la un nivel de 90%, acum 1/4 le acoperim din împrumuturi. Unde mergem mai departe? Peste 3 ani o să ajungem că peste 33% va trebui să le acoperim din împrumuturi. Eu cred că nu avem cu ce ne mândri.”
OLGA URSU, deputat Blocul Alternativa
“ Bugetul pentru 2026, în realitate, este un buget de administrare, este un buget de gestionare a greșelilor din trecut. Nu este nici măcar un buget al împrumuturilor responsabile. Pe lângă faptul că crește datoria de stat până la 156 de miliarde de lei, în trei ani, va fi peste 200 de miliarde de lei. Din suma planificată pentru datoria externă, care va fi debursată anul viitor, doar cinci milioane merg pentru proiecte concrete. Cheltuim mai mult decât încasăm și aceasta este o problemă foarte gravă.
LUDMILA ADAMCIUC, deputat PAS
“ O să mă refer la educația timpurie. Majorăm cu 130 de milioane de lei investițiile în creșe, o decizie care se traduce în mii de famii care vor putea să-și echilbreze viața profesională cu cea personală. Alocăm 238 de milioane de lei pentru alimentația gratuită, pentru unii copii aceasta este singura masă completă pe zi și cu asta am spus totul. Direcționăm 42 milioane de lei pentru renovarea grădinițelor.”
Vezi mai jos dezbaterile din plen pe marginea priectului bugetului de stat pentru 2026.
#2 Pensiile vor fi indexate cu 6,8% în 2026
Parlamentul a votat în prima lectură și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2026. Atât veniturile acestui buget, cât și cheltuielile sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult decât în 2025. Documentul prevede că pensiile și prestațiile sociale vor fi indexate cu 6,8% de la 1 aprilie 2026. Alocația acordată la naștere va crește cu puțin peste 500 de lei și va fi de 21 886 de lei. Cea mai mare pondere din cheltuieli, 66,5%, o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate. Este vorba despre 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât mijloacele financiare aprobate pentru anul 2025. Pentru a sprijini familiile și revenirea femeilor pe piața muncii, bugetul include și crearea a 2 000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la 3 ani. În același timp, protecția victimelor violenței rămâne o prioritate și în 2026. Noi centre de adăpost pentru femeile și fetele victime ale violenței în familie vor fi deschise în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.
#3 BUGETUL FAOAM: Statul alocă 240 milioane de lei pentru reparații la 5 spitale naționale. Polița medicală rămâne la același preț
Parlamentul a votat în prima lectură și proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2026. Sunt estimate venituri de 18,83 miliarde de lei, mai mult cu 8,3% decât în 2025. Pentru anul viitor se prevăd cheltuieli de 19,217 miliarde de lei. Suma este mai mare cu 10,5% decât cea aprobată pentru anul curent. Comparativ cu 2025, în 2026 vor fi alocați mai mulți bani pentru asistența medicală și pentru compensarea medicamentelor. De asemenea, mărimea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă va rămâne aceeași – de 12 636 de lei, iar mărimea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și alte recompense va rămâne de 9%. Cea mai mare sumă din fondul de bază a FAOAM este destinată asistenței medicale spitalicească – 8,98 miliarde de lei, cu 4,3% mai mult decât în 2025. De menționat că față de anul curent, cheltuielile aferente medicamentelor și dispozitivelor medicale compensate vor crește cu 19,3% și vor depăși 1,43 miliarde de lei. De asemenea, Fondul de dezvoltare și modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale se estimează în mărime de 340,2 milioane de lei. Din această sumă, 240,2 milioane de lei vor fi redirecționate pentru reparații capitale în unele instituții medicale de nivel național – Institutul de Medicină Urgentă, Institutul de Cardiologie, Institutul Mamei și Copilului, Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, Institutul Oncologic.
#4 Noutăți pentru diasporă. Scutirea de taxe la importul unui automobil, extinsă până la 31 decembrie 2026
Cetățenii Republicii Moldova, care revin cu traiul permanent în țară, vor continua să beneficieze de scutire la plata drepturilor de import pentru bunurile personale și un autovehicul. Parlamentul a votat extinderea acestui mecanism pentru încă un an, până la 31 decembrie 2026. Proiectul vine cu unele noutăți, în special, referitoare la proprietățile automobilului care poate fi introdus în țară fără a achita taxa vamala – termenul de exploatare crește de la 9 ani la 10 ani, valoarea de la 400 mii lei la 550 mii lei și capacitatea cilindrică a motorului nu mai mare de 3000 cm3, față de 2500 cm3 cât era până acum. De aceste privilegii vor putea beneficia persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani, au cetățenia Republicii Moldova, s-au aflat în afara țării cel puțin 36 de luni în ultimii 5 ani și au un permis de ședere permanentă sau temporară în afara Republicii Moldova. Vânzarea, dăruirea, închirierea, leasingul sau orice altă formă de transmitere în posesie sau folosință a unui vehicul importat vor fi interzise până la o perioadă de 3 ani de la data importului. Termenul de aplicare a acestor facilități a expirat la 1 octombrie 2025.
#5 Proceduri simplificate la obținerea actelor. Deputat PAS: Antreprenorii vor economisi 70 mii de ore pe an
Noutăți bune pentru antreprenori. Deputații au votat în prima lectură un proiect de lege care prevede optimizarea procedurilor de eliberare a încă 26 de acte permisive. Pentru asta vor fi efectuate modificări la 23 de legi. În rezultat, vor fi simplificate procedurile, va fi redus numărul de acte și condițiile necesare pentru obținerea unor acte permisive. De asemenea, va mai fi extins termenul de valabilitate și va fi redus termenul de eliberare a unor acte permisive.
Dorian Istratii, deputat PAS: “ Prin acest proiect de lege venim să le economisim timpul antreprenorilor, celor 63 de mii de întreprinderi mici și mijlocii. Conform calculelor estimate, economia de timp va constitui, cel puțin, 70 mii de ore pe an sau 10 milioane de lei. ”
Unii deputați din opoziție au menționat că salută debirocratizarea procedurilor de obținere a actelor permisive, dar cred că documentul propus spre votare, în formula actuală, trebuie îmbunătățit considerabil și au propus ca acesta să fie retras. Aleșii au făcut trimitere și la avizul Guvernului la acest proiect, în care Executivul a venit cu un șir de propuneri de a îmbunătăți proiectul de lege. Deputații din PAS, la rândul lor, au spus că, pentru lectura a doua, proiectul va fi îmbunătățit. Anterior, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care au fost eliminate sau modificate 33 de acte, iar în cazul a 53 de acte – au fost simplificate procedurile de eliberare. Aceste acțiuni fac parte din Agenda de reforme aferente Planului de creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, în cadrul căreia urmează să fie eliminate cel puțin 20 de acte permisive și revizuirea a cel puțin 80 de acte, în conformitate cu principiile unei mai bune reglementări și cu normele Uniunii Europene.
#6 Oportunități de finanțare pentru cei din domeniul cultural. Moldova se alătură Programului „Europa Creativă”
Republica Moldova va face parte din Programul „Europa Creativă”, care oferă un mecanism de finanțare destinat dezvoltării sectoarelor culturale și creative. Deputații au votat în două lecturi un acord în acest sens semnat între țara noastră și UE. Astfel, instituțiile de cultură, organizațiile nonguvernamentale, instituțiile media și cele din domeniul cinematografiei, vor avea acces la finanțare europeană, sprijin tehnic și oportunități de cooperare internațională. La Chișinău urmează să fie creat Biroul Național „Europa Creativă” care va oferi asistență informațională și tehnică tuturor actorilor interesați să participe la acțiunile din cadrul programului „Europa Creativă”. Precizăm că programul are un buget total de 2,44 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027 și este gestionat de Comisia Europeană. Acordul a fost semnat la Chișinău la data de 2 septembrie 2025.
#7 Încă trei acorduri cu CSI, denunțate de Parlament. În total, Moldova a denunțat 67 de acorduri cu CSI pentru a se alinia standardelor UE
Republica Moldova a mai denunțat trei acorduri încheiate cu țările membre ale Comunității Statelor Independente (CSI). A fost denunțat Acordul privind călătoria fără vize a cetățenilor CSI, semnat la Bișkek în 1992. Autorii explică decizia prin necesitatea alinierii la recomandările Comisiei Europene și la politicile UE în domeniul vizelor. Măsura afectează doar călătoria cetățenilor moldoveni în Republica Tadjikistan și Republica Kârgâză, întrucât Moldova a încheiat deja acorduri bilaterale de călătorii fără vize cu majoritatea statelor CSI. Anterior, reprezentanții Guvernului au menționat că nu se cunoaște câți moldoveni se află pe teritoriul Kârgâstanului și Tadjikistanului și au menționat că, cetățenii acestor țări, aproximativ 170 aflați în Republica Moldova, vor putea obține vize prin intermediul serviciilor consulare sau online. Parlamentul a mai denunțat un acord din 1998 privind impozitele indirecte la export și import între statele CSI, dar și un acord semnat în 1992, la Tașkent, ce viza plățile între organizațiile economice ale statelor membre. În toate cazurile, prevederile acordurilor sunt învechite și nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, oportunitatea menținerii calității de stat membru CSI de către Republica Moldova se consideră epuizată. Până în prezent, Republica Moldova a denunțat în total 67 de acorduri cu CSI, în cadrul unui proces continuu de aliniere a politicilor naționale și de modernizare a cadrului legislativ și economic al țării la standardele și normele UE.