Deputații nu vor mai putea ține discursuri în limba rusă în Parlament, dezbaterile asupra unui proiect de lege nu vor dura mai mult de o oră, iar parlamentarii care vor dori să treacă de la o fracțiune parlamentară la alta, nu o vor mai putea face, așa cum se întâmpla înainte. Sunt câteva dintre prevederile Codului cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, aprobat de deputați în prima lectură, la ședința Parlamentului de joi, 7 mai. La aceeași ședință Legislativul a majorat de 3 ori ajutorul anual pe care-l primesc veteranii celui de-al Doilea Război Mondial, a numit un director al Consiliului de administrație al ANRE, iar lucrările de construcție ale centrelor regionale de management a deșeurilor au fost declarate lucrări de utilitate publică, ceea ce înseamnă că statul va putea face exproprieri de terenuri fără acordul proprietarilor. Detalii despre aceste proiecte de lege, ce alte documente au fost aprobate, dar și care au fost cele mai importante declarații făcute în plen la ședința Parlamentului de joi, 7 mai, aflați din rezumatul de mai jos.
#1 Noi reguli în activitatea Parlamentului. Deputații nu vor mai putea adera la alte fracțiuni, iar limba de lucru în plen va fi doar limba română
După 20 de ani fără schimbări legislative în acest domeniu, deputații au aprobat joi, în prima lectură, un nou Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului. Documentul a fost elaborat de un grup de deputați PAS și introduce o serie de schimbări pe care parlamentarii vor trebui să le respecte în timpul exercitării mandatului. Iată câteva dintre principalele noutăți:
Descurajarea traseismului politic. Deputul care va părăsi fracțiunea parlamentară pe listele căreia a ajuns în Parlament, fie că este exclus sau pleacă din decizie personală, nu va avea dreptul să adere la altă fracțiune parlamentară. Acesta va activa în continuare în calitate de deputat independent. La fel, nu vor putea fi constituite fracțiuni parlamentare ale partidelor politice care nu au acces în Parlament în urma scrutinului electoral, precum și ale celor interzise sau declarate neconstituționale. Autorii spun că în acest mod nu se va admite distorsionarea votului electoratului. „Sub aspect istoric noi cunoaștem că au fost cazuri în care un partid politic, o fracțiune parlamentară, a intrat în Parlament cu un anumit număr de mandate, iar ulterior numărul acestor mandate s-a majorat considerabil, ceea ce a dus la o distorsionare a votului. Mai mult decât atât, au fost cazuri când anumite fracțiuni parlamentare s-au divizat și au fost create fracțiuni parlamentare a unor partide politice care în general nu au acces în Parlament”, a declarat deputatul PAS, Igor Talmazan.
Limba de lucru în Parlament va fi doar limba română. Totodată, actele normative ale Legislativului vor fi redactate și adoptate în limba română, cu posibilitatea traducerii în alte limbi, atunci când va fi necesar. Până acum proiectele de lege erau obligatoriu traduse în limba rusă. Autorii spun că, prin introducerea acestei reguli, nu fac decât să transpună în Cod legi care deja există și prevăd aceaste norme. De exemplu, potrivit legii, persoanele care exercită funcții publice de răspundere, sunt obligate să cunoască limba română, iar deputații sunt printre persoanele cu răspundere publică. Autorii fac trimitere și la articolul 13 din Constituția Republicii Moldova stabilește că limba de stat este limba română. Astfel, după intrarea în vigoare a noului cod, niciun deputat nu va mai avea dreptul să comunice în limba rusă în plen, iar dacă o va face, acest lucru va fi considerat drept încălcare.
Ora votului și limitarea dezbaterilor la 60 de minute. Sesiunea de întrebări și răspunsuri pentru fiecare proiect de lege dezbătut în plen nu va depăși o oră. În prezent nu există o limită în acest sens, iar unele proiecte de lege pot fi dezbătute și câte 5,6 sau 7 ore. Totodată, luările de cuvânt pe marginea subiectelor incluse pe ordinea de zi vor fi limitate la cinci minute pentru fracțiunile parlamentare și trei minute pentru deputați independenți, comparativ cu șapte și, respectiv, cinci minute în prezent. „Sunt norme organizatorice pentru a eficientiza procesul de dezbatere, pentru a impulsiona toate activitățile ce țin de examinarea proiectului de lege în fond”, a explicat deputatul PAS Igor Talmazan.
Proiectul introduce și „Ora Guvernului”. Astfel, în timpul sesiunilor ordinare, Biroul permanent va stabili o zi dedicată dezbaterilor politice, la care vor participa miniștrii sau prim-ministrul. Aceste dezbateri vor avea loc la solicitarea fracțiunilor parlamentare, cel puțin o dată pe lună. Totodată, se propune introducerea „Zilei opoziției”. Astfel, pentru prima ședință în plen din fiecare a șasea săptămână a sesiunii parlamentare, Biroul permanent va include pe ordinea de zi subiectele propuse de fracțiunile parlamentare din opoziție, de deputații independenți și de cei din opoziție.
PCRM: „O încercare de a reduce opoziția la tăcere”. PAS: „Vremea când deputații puteau fi cumpărați „en gros” și „en détail” a trecut”
Proiectului Codului cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a generat discuții aprinse și dezbateri lungi. Subiectul a fost discutat aproape 4 ore în plen, timp în care deputații de la guvernare și cei din opoziție și-au aruncat acuzații reciproce. Deputații din opoziție susțin că unele prevederi din acest Cod sunt anticonstituționale, că documentul limitează libertatea de exprimare a opoziției și că, în urma adoptării acestui cod, opoziția parlamentară va fi un actor formal, lipsit de influiență reală. La rândul lor, deputații din PAS susțin că prevederile sunt legale și absolut necesare pentru o mai bună funcționare a Parlamentului. Vedeți mai jos câteva dintre declarațiile deputaților făcute la acest subiect:
DIANA CARAMAN, deputat PCRM: „Parlamentul este o tribună pentru discuții, dialog, înclusiv, pentru exprimarea opiniilor diferite. Așa funcționează lucrurile într-un stat democratic. Ceea ce faceți astăzi este o încercare directă de a reduce opoziția la tăcere, de a micșora vocile opoziției.”
DOINA GHERMAN, deputat PAS: „Este o minciună grosolană că acest cod afectează democrația, nimic mai fals. Democrația înseamnă proceduri, cu cât acestea sunt mai clare și mai predictibile, cu atât e mai democratic procesul decizional. Modificările pe care le propunem vor duce la aceea că mandatul deputatului nu va mai putea fi obiect de târg politic. Vremea când deputații puteau fi cumpărați en gros și en détail a trecut.”
ALEXANDRU VERȘININ, deputat Democrația Acasă: „Așa începe o degradare a unei democrații. Ea nu începe cu tancuri, ea începe prin a tăia câte un minut, a ni se tăia câte un deputat, azi să ne închidă gura nouă, mâine o să aleagă ce întrebări să le ofere jurnaliștii, iar poimâine să le închidă gura cetățenilor. Asta denotă o frică din partea guvernării. ”
STELA MACARI, deputat PAS: „Limitele de timp sunt un răspuns la rugămintea cetățenilor care s-au săturat de alegoriile iresponsabile prin care ați transformat această sală într-o arenă a circului. Oamenii nu mai suportă să ne vadă ieșind la tribună ca la un concurs de improvizație, irosindu-le și timpul, și încrederea”
IGOR DODON, deputat PSRM: „Deosebit de revoltătoare este norma potrivit căreia din partea fracțiunii va putea lua cuvântul doar un singur reprezentant, în timp ce astăzi fiecare deputat are dreptul să se expună asupra fiecărui proiect.”
MARCEL SPATARI, deputat PAS: „Integrarea europeană are nevoie de un Parlament funcțional, pentru că Parlamentul este motorul politic al aderării. Tocmai de aceea, unii politicieni vor să pună frână acestui motor. Cei care doresc încetinirea drumului european folosesc procedurile parlamentare ca instrument. Trag de timp, umplu agenda cu scandal, transformă proiectele într-o bătălie falsă.”
Vezi mai jos întreaga discuție din plen pe marginea Codului cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului
Pentru a intra în vigoare, documentul urmează să fie votat și în lectura a doua. Vezi mai jos dezbaterile din plen pe marginea Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului.
#2 Construcția centrelor de management a deșeurilor, declarate lucrări de utilitate publică. ’’Pentru expropriere nu va fi necesar acordul proprietarilor de terenuri’’
Lucrările de construcție a infrastructurii necesare în cele șase regiuni de management al deșeurilor, desfășurate în cadrul proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”, vor fi declarate de utilitate publică și de interes național. Astfel, statul va avea dreptul să exproprieze terenurile unde se construiesc centrele regionale de management a deșeurilor, fără acordul proprietarilor, aceștia fiind doar anunțați despre schimbări. Totuși, potrivit documentului, propietarii care vor fi expropriați vor primi fie un alt teren în schimb, fie vor primi bani pentru bunul care le-a fost înlăturat. Statul estimează despăgubiri de 6 milioane de lei.
În același timp, odată cu intrarea în vigoare a legii, va fi interzisă înstrăinarea sau grevarea terenurilor vizate. Autorii documentului spun că aceste schimbări sunt necesare pentru a avansa în împlementarea proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova” și pentru a nu pierde finanțări importante din partea partanerilor externi.
VERONICA BRICEAG, deputat PAS
„Da, există exproprieri acolo unde este absolut necesar, dar prin acest proiect păstrăm garanțiile clare. Informăm prealabil propieprietarul, despăgubim corect. Fără aceste măsuri din acest proiect noi putem finanțări importante de la partenerii externi și putem sta încă 10-15 ani în această mocirlă și acest sistem toxic. De aceea, noi nu avem acest lux de a aștepta.”
Secretarul de stat de la Ministerul Mediului, Grigore Stratulat, a menționat că Republica Moldova ar putea finaliza construcția infrastructurii necesare în toate cele șase regiuni de management al deșeurilor până la sfârșitul anului 2030.
#3 Parlamentul l-a numit Daniel Mititelu director al Consiliului de administrație al ANRE
Candidatura lui Daniel Mititelu la funcția de director al Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetic (ANRE) a fost propusă Parlamentului în urma unui concurs public, la care au participat 10 persoane, dintre care 8 au fost admise la interviu. În urma evaluării, Daniel Mititelu a obținut cel mai mare punctaj. Deputații PAS spun că Daniel Mititelu este potrivit în această funcție, întrucât are o experiență de 20 de ani de activitate în industria petrolului și gazelor. A activat până acum în Orientul Mijlociu, unde a ocupat, inclusiv, funcții conducere în proiecte internaționale din Orientul Mijlociu.
Candidatura lui Daniel Mititelu, criticată de opoziție. „ANRE nu este laborator de experimente, nu este loc pentru practică profesională.”
Opoziția parlamentară nu a susținut candidatura lui Daniel Mititelu la funcția de director al Consiliului de Administrație al ANRE și chiar a criticat-o. Aleșii din opoziție au declarat că sunt prea multe semne de întrebare privind competența, experiența și independența acestui candidat.
CONSTANTIN CUIUMJU, deputat Partidul Nostru
„Pentru o asemenea funcție nu este suficient un CV cu experiență peste hotare sau denumiri pompoase ale unor funcții. Este nevoie de experiență relevantă, de cunoașterea legislației Republicii Moldova și de indepenedență reală. În cazul candidatului propus există prea multe întrebări fără răspuns. În timpul interviului, fiind întrebat despre cadrul legislativ din sectorul energetic, candidatul nu a putut oferi răspunsuri clare și chiar a recunoscut că nu cunoaște sufiecient legislația Republicii Moldova. ANRE nu este laborator de experimente, nu este loc pentru practică profesională.”
RADU MARIAN, deputat PAS
„ANRE este un organ format din 5 persoane de conducere, sunt 150 de angajați. Nu toți acești membri ai organului de conducere trebuie să fie experți și specialiști în legi. Avem nevoie de practicieni la funcții de conducere. Inclusiv din acest motiv am făcut această alegere. Este regretabil modul în care se încearcă denigrarea unui candidat practician. Este vroba de experiență de muncă pe care candidatul o deține. Nu toți trebuie să fie acadimicieni și specialiști.”
Daniel Mititelu a fost numit în funcția de membru al ANRE după expirarea mandatului Violinei Șpac. În total, consiliul de administrare al ANRE este compus din 5 directori.
#4 În ajun de 9 mai a fost majorat ajutorul financiar oferit anual veteranilor celui de-al Doilea Război Mondial
Veteranii celui de-al Doilea Război Mondial vor beneficia de un ajutor material în valoare de 30 000 de lei. Parlamentul a adoptat un proiect de lege în acest sens. Inițiativa legislativă aparține deputatului PAS Marina Morozova și deputatului PSRM Vladimir Odnostalco. Proiectul își propune să asigure un nivel de trai decent pentru persoanele care au depășit vârsta de 95 de ani și să alinieze cuantumul ajutorului oferit de stat la costurile reale pentru îngrijire și medicamente. În prezent, legislația prevede un ajutor anual de 10 000 de lei pentru veteranii celui de-al Doilea Război Mondial. În 2025, statul a oferit veteranilor 20 000 de lei. Proiectul de lege prevede majorarea permanentă a acestui ajutor material la 30 000 de lei, oferind astfel beneficiarilor o protecție socială stabilă și previzibilă.
Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 martie 2026, în Republica Moldova mai sunt 14 participanți la cel de-al Doilea Război Mondial, toți având peste 95 de ani. Pentru acordarea acestui ajutor material, vor fi alocate 420 000 de lei.
#5 Cluburile sportive vor putea avea și statut de entitate comerciale, nu doar de ONG
Cluburile sportive profesioniste vor putea funcționa și ca entități comerciale. Deputații au aprobat în prima lectură un proiect de lege în acest sens. În forma actuală, legea definește clubul sportiv doar ca organizație necomercială. Astfel, organizațiile private, inclusiv societățile comerciale, vor putea contribui la organizarea, finanțarea și dezvoltarea activităților sportive. Autorii spun că aceste schimbări sunt necesare pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a sportului, prin atragerea investițiilor private, consolidarea parteneriatelor dintre sectorul public și cel privat și asigurarea unui cadru juridic clar și predictibil.
MAXIM POTÎRNICHE, deputat PAS
“În prezent, cluburile sportive profesioniste, ca și cluburile sportive ordinare, sunt asociații obștești care sunt fondate de anumiți patroni, investitori, care de regulă au niște afaceri de unde scot veniturile, profiturile și le investesc în cluburile sportive. În mare parte cluburile sportive profesioniste sunt limitate la potențialul economic al unui fondator sau investitor. Ceea ce nu este fezabil.”
Totodată, documentul stabilește acordarea indemnizației viagere pentru antrenorii sportivilor de performanță. Astfel, aceasta va fi acordată persoanelor care întrunesc cumulativ condițiile privind atingerea vârstei de pensionare și un stagiu de cel puțin 20 de ani. Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua.
Urmărește blogul Debates.md sau pagina de Facebook Debates.md pentru a primi săptămânal rezumatele legislative ale ședințelor din Parlamentul Republicii Moldova. De asemenea, te poți implica în dezbaterile active pe subiecte legislative, generale sau regionale.