O comisie parlamentară va investiga cazurile de escrocherii telefonice care au luat amploare în ultima perioadă, în Fălești și Criuleni vor fi construite două sisteme moderne de irigații, datorită unui ajutor financiar de aproape 60 milioane de euro pe care ni-l oferă Franța, moldovenii care au muncit legal în Canada pot primi pensie canadiană acasă, iar salariul minim pe țară ar putea să nu fie mai mic de 50% din valoarea salariului mediu. Sunt câteva dintre deciziile aprobate de deputați la ședința Parlamentului de joi, 4 iunie. La aceeași ședință Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a venit cu un raport în fața deputaților pentru anul 2025, explicând unde Republica Moldova înregistrează restanțe la capitolul respectarea drepturilor omului, dar și unde are progrese. Detalii despre raportul Avocatului Poporului, dar și ce alte decizii și discuții importante au avut loc în plen, aflați din rezumatul parlamentar realizat de echipa Debates.md.
#1 Franța ne oferă un grant de 11,2 mln. euro și un împrumut de 45 mln. euro pentru modernizarea sistemelor de irigare
Republica Moldova va primi un grant în valoare de 11,2 milioane de euro de la Agenția Franceză de Dezvoltare (AFD). Instituția externă ne va oferi și un împrumut de 45 de milioane de euro. Banii vor fi utilizați pentru reabilitarea infrastructurii de captare și distribuție a apei pentru agricultori. Mai exact, este vorba de modernizarea a două sisteme centralizate de irigații: Călinești (Fălești) și Criulenii de Sus (Criuleni). Prin aceste sisteme vor fi irigate în jur de 3070 de hectare. Beneficiari vor fi 365 de proprietari de terenuri. Conform estimărilor Guvernului, reabilitarea sistemelor de irigații va crește productivitatea agricolă cu aproximativ 50%. Proiectul va crea, de asemenea, 300 de noi locuri de muncă. Deputații au votat în prima și a doua lectură acordul de grant, dar și acordul de împrumut.
#2 BERD acordă finanțare suplimentară pentru reabilitarea drumului Chișinău–Leușeni și a centurii orașului Chișinău. Au fost modificate și lucările planificate
Republica Moldova majorează de două ori împrumutul pe care-l va lua de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare contractat pentru reabilitarea drumului Chișinău–Leușeni și a sectorului 2 al centurii orașului Chișinău. Astfel, valoarea împrumutului crește de la 150 de milioane de euro, la 300 de milioane de euro. Parlamentul a votat în două lecturi modificarea acordului. Guvernul susține că finanțarea suplimentară este necesară întrucât a fost majorat, de aproape două ori, volumul lucrărilor care vor fi executate pe cele două drumuri. Inițial, proiectele au fost elaborate în baza unor studii preliminare realizate în 2014 și 2021. Între timp, s-au majorat prețurile materialelor de construcție. Totodată, traficul rutier pe aceste drumuri a crescut considerabil în ultimii ani, ceea ce impune necesitatea unei infrastruri noi. Astfel, drumul Leușeni-Leușeni va fi extins pe trei benzi pe sectoarele în pantă, iar pe două porțiuni de drum vor fi construite 4 benzi.
NICOLAI MÎNDRA, secretar de stat Ministerul Infrastructurii:
„Cum este el acum, în două benzi, așa urma să fe reabilitat acest drum. Însă, din 2021, atunci când s-a născut ideea de a-l reabilita și inițiate procedurile de elaborare a studiilor, traficul s-a schimbat complet. Studiile de fezabilitate elaborate recent, la finele anului 2025, au arătat că este o necesitate de a supralărgi două sectoare din acest drum – sectorul dintre Leușeni și intersecția cu drumul R33 la Lăpușna, de aproximativ 9 km. Și al doilea sector ce ține de drumul Chișinău Nimoreni, este prevăzut să fie extins la 4 benzi. Restul drumului, toate ridicările în pantă vor fi executate în 3 benzi.”
În ceea ce privește sectorul 2 al centurii orașului Chișinău, aici au fost modernizate interesecțiile. Fiecare nod va fi modernizat așa încât centura, drumul principal, să aibă cât mai puțină înterferență cu drumurile locale din Municipiul Chișinău, a menționat secretarul de stat de la Ministerul Infrastructurii, Nicolai Mîndra. Totodată, pe itinerarul Leușeni-Chișinău va fi amenajată o parcare pentru 200 de camioane la Lăpușna. O a doua parcare va fi amenajată la Nimoreni. Termenul de executare a lucărilor pentru reabilitarea drumului Chișinău–Leușeni și a sectorului 2 al centurii orașului Chișinău rămâne nemodificat, fiind anul 2031.
Traseul M1 Chișinău–Leușeni (84 de kilometri) și drumul M2, sectorul II al centurii municipiului Chișinău (9.48 kilometri), fac parte din rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și au o importanță strategică pentru conectarea Republicii Moldova la infrastructura rutieră a Uniunii Europene prin punctul de trecere a frontierei Leușeni–Albița.
#3 Avocatul Poporului cu raport în Parlament: „Cele mai frecvente sesizări vizează în continuare dreptul la un proces echitabil”
Instituțiile Avocatului Poporului și Avocatului Poporului pentru drepturile copilului au recepționat 1 204 cereri în anul 2025, în creștere cu peste 20% față de anul precedent. Cea mai frecventă problemă invocată de cetățenii Republicii Moldova este încălcarea dreptului la un proces echitabil. Pe parcursul anului trecut au fost înregistrate 225 de sesizări pe acest subiect. Pe următoarele locuri în topul problemelor semnalate se află dreptul la proprietate privată (78 de sesizări), dreptul la muncă (71), dreptul la viață și integritate fizică și psihică (61), dreptul la ocrotirea sănătății (54) și dreptul la informație (41).
Datele au fost prezentate în Parlament de Avocatul Poporului, Ceslav Panico, și Avocatul Poporului peentru drepturile copilului, Vasile Coroi, care au venit în fața deputaților cu rapoarte pentru anul 2025.
CESLAV PANICO, Avocatul Poporului
„Raportul privind respectarea drepturilor și libertăților omului pentru anul 2025 arată că, deși au fost înregistrate progrese importante în digitalizarea serviciilor publice, în extinderea protecției sociale și în consolidarea unor mecanisme din sistemul de justiție, cetățenii continuă să se confrunte cu probleme sistemice care afectează accesul egal la drepturi fundamentale. Cele mai frecvente sesizări vizează în continuare dreptul la un proces echitabil, proprietatea privată, dreptul la muncă și dreptul la sănătate. Aceste domenii rămân prioritare pentru intervenția instituțiilor statului, deoarece reflectă în mod direct încrederea cetățenilor în funcționarea justiției și a administrației publice.”
Potrivit raportului, anul 2025 a fost marcat de mai multe evoluții pozitive în consolidarea protecției drepturilor omului. Printre acestea se numără digitalizarea serviciilor publice, inclusiv a celor medicale, prin introducerea Dosarului Electronic de Sănătate și dezvoltarea serviciilor regionale. În domeniul justiției, au fost promovate măsuri privind asistența juridică garantată de stat, protecția victimelor și sporirea transparenței procesului judiciar. Progrese au fost înregistrate și în reforma sistemului de protecție socială, precum și în digitalizarea serviciilor destinate persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități și victimelor violenței. Totodată, au fost extinse serviciile sociale și mecanismele de sprijin pentru familiile aflate în situații vulnerabile.
#4 Noi reguli în stabilirea salariului minim. Valoarea de referință: 50% din salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul anterior
Guvernul, patronatele și sindicatele se vor întâlni o dată pe an pentru a stabili cuntumul salariului minim pe economie. În procesul de evaluare vor fi utilizate valori de referință orientative, inclusiv valoarea de 50% din salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul anterior. Deputații au votat în prima lectură un proiect de lege în acest sens. Documentul mai prevede încurajarea negocierilor colective la nivel de țară, ramură, teritoriu și unitate, pentru stabilirea unor salarii care să depășească salariul minim legal și să reflecte condițiile economice reale.
MARCEL SPATARI, deputat PAS
„Până în 2021 Guvernul fixa unilateral, fără mecanisme reale de referință, valoarea salariului minim de referință. Din 2022 valoarea salariului minim este fixată în urma negocierilor cu sindicatele și patronatele, dar nici acum, din păcate, nu avem referințe concrete pentru stabilirea valorii salariului minim. În acest sens, acest proiect vine cu două îmbunătățiri. Pe de-o parte, introduce valoarea de referință de 50% din salariul mediu și pe de altă parte va fi implementat un plan de acțiuni pentru creșterea acoperirii negocierilor colective, pentru că oamenii trebuie să știe să-și apere drepturile în mod solidar în întreprinderile și sectoarele lor de activitate.”
Proiectul a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și are scopul de a transpune în legislația națională Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. În Republica Moldova, începând cu 1 ianuarie 2026, salariul minim pe țară este de 6.300 lei lunar pentru un program complet de lucru. Marcel Spatari a menționat că guvernarea acuală își propune să majoreze salariul minim pe economie până la 10 000 lei până în 2030.
#5 O comisie parlamentară va investiga fraudele telefonice și digitale
Parlamentul a constituit o comisie de anchetă în contextul creșterii numărului victimelor lăsate fără bani de escroci. Comisia va fi formată din 11 membri care vor analiza fenomenul escrocheriilor telefonice, financiare și digitale din Republica Moldova, precum și eficiența măsurilor de prevenire și combatere a acestora. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost adoptat de 61 de deputați. Inițiativa aparține unui grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Nostru”.
La finalul investigației, în termen de 30 de zile, va fi prezentat un raport cu propuneri de îmbunătățire a legislației penale, crearea unor mecanisme rapide de blocare a tranzacțiilor suspecte, instituirea unui sistem de compensare a victimelor și consolidarea cooperării interinstituționale în combaterea fraudelor.
Potrivit datelor prezentate de poliție, în perioada 20 mai – 1 iunie au fost înregistrate 149 de cazuri de escrocherie telefonice și 2 911 tentative, prejudiciul total depășind 27,2 milioane de lei.
#6 Pensii din Canada pentru moldoveni. Un nou acord de securitate socială votat de Parlament
Moldovenii care au muncit legal în Canada vor beneficia de pensii sau de alte prestații sociale, oferindu-le dreptul de a cumula perioadele de muncă din ambele țări. Parlamentul a votat în două lecturi acordul de securitate socială dintre Republica Moldova și Canada. Astfel, cetățenii care au contribuit la sistemele de pensii din ambele state vor putea cumula anii de muncă pentru a îndeplini stagiul de cotizare necesar. Mai mult, aceștia vor putea primi pensia pentru limită de vârstă, pensia de dizabilitate sau cea de urmaș direct în țara în care aleg să locuiască, fără a mai fi condiționați de prezența fizică în statul care plătește beneficiul. Potrivit datelor statstice, în Canada se află o comunitate de peste 30.000 de cetățeni moldoveni.
Până în prezent, Republica Moldova a semnat 23 de astfel de acorduri, dintre care 18 sunt deja în vigoare cu state precum Italia, Grecia și Spania.
Urmărește blogul Debates.md sau pagina de Facebook Debates.md pentru a primi săptămânal rezumatele legislative ale ședințelor din Parlamentul Republicii Moldova. De asemenea, te poți implica în dezbaterile active pe subiecte legislative, generale sau regionale.