Cartele SIM și eSIM nu vor mai putea fi activate în lipsa unui act de identitate. În acest mod autoritățile vor să prevină fraudele, escrocheriile și apeluri false, realizate prin intermediul numerelor de telefon anonime. Un proiect de lege în acest sens a fost votat în prima lectură la ședința Parlamentului de vineri, 26 iunie. În cadrul aceleiași ședințe de Parlament, deputații au aprobat un acord de împrumut în valoare de 218 milioane euro contractat de țara noastră de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, au votat în lectură finală legea care stabilește că Republica Moldova va avea stocuri de urgență de produse petroliere suficiente pentru 61 de zile și au audiat raportul de activitate al Comisiei naționale a Pieței Fnanciare pentru anul 2025. Detalii despre aceste proiecte de lege, dar și despre alte decizii importante adoptate de Parlament, la ședința de vineri, 26 iunie, aflați din rezumatul realizat de echipa Debates.md
#1 Toate cartelele SIM, inclusiv cele de tip PrePay, vor putea fi activate doar cu un act de identitate
Cartele SIM și eSIM nu vor mai putea fi activate în lipsa unui act de identitate. Furnizorii de servicii de comunicații electronice mobile vor avea obligația să identifice utilizatorii, inclusiv în cazul cartelelor SIM preplătite (o cartelă de telefon mobil pentru care plătești serviciile în avans, fără a semna un contract pe termen lung sau a primi o factură lunară). Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege în acest sens, elaborat de Ministerul Afacerilor Interne. Identificarea utilizatorilor va putea fi realizată la punctele de vânzare, online, prin semnătură mobilă sau prin alte mijloace digitale de identificare. Cetățenii Republicii Moldova vor prezenta datele din actul de identitate, iar în cazul cetățenilor străini va fi necesară prezentarea unui act emis de statul de origine. Autoritățile motivează necesitatea noilor reguli prin riscuri de securitate asociate utilizării numerelor anonime, care sunt frecvent implicate în fraude telefonice și informatice, escrocherii, apeluri abuzive, precum și în transmiterea unor alerte false cu bombă.
VALENTIN CIOCLEA, secretar de stat Ministerul Afacerilor Interne
„ În prezent, autoritățile competente, pot cere furnizorilor date privind utilizarea cartelelor, însă, furnizorii, neavând obligația legală de a colecta și identifica identitatea utilizatorului, nu pot pune la dispoziție aceste date. Astfel, există situații în care un număr de telefon poate fi procurat și utilizat fără a putea stabili persoana care se află în spatele acestuia. Această vulnerabilitate este utilizată, în special, în fraude telefonice, escrocherii online, alerte false, și alte ilegalități. În ultimii ani, prejudiciile cauzate prin fraude electronice și online s-au ridicat în 2023 de la 40 mil. lei, la 157 mil. lei în primele 5 luni ale anului 2026.”
Proiectul de lege va fi propus Parlamentului spre examinare în lectura a doua. După adoptare, noile prevederi vor intra în vigoare după 12 luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Autorii spun că această perioadă de tranziție va permite operatorilor să își adapteze sistemele interne, să dezvolte soluții digitale de identificare la distanță și să aloce resurse necesare implementării noilor cerințe. Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a criticat proiectul de lege privind identificarea utilizatorilor de cartele SIM de tip PrePay, acuzând autoritățile că s-au lăsat manipulate de interesele operatorilor de telefonie mobilă și au acceptat perioada de 12 luni pentru intrarea în vigoare a legii.
RENATO USATÎI, deputat Partidul Nostru
„ Astăzi escrocii fură banii oamenilor, astăzi pensionarii își pierd ultimele economii, astăzi copiii transferă bani unor persoane rău intenționate, iar oamenii iau credite și le dau infractorilor. Dar Guvernul ne spune că stați liniștiți, peste un an interzicem și asta. Adică problema există astăzi, oamenii suferă astăzi, escrocii acționează astăzi, dar protecția începe peste 12 luni. Spuneți-mi cum același operator, care oferă aceleași servicii în alte țări europene, a reușit să implementeze sisteme similare în doar câteva luni. În state precum Polonia sau Cipru, cu populații și baze de clienți mai mari, soluțiile au fost aplicate în 1–6 luni. Totuși, în Republica Moldova se invocă necesitatea a 12 luni.”
Potrivit datelor statistice, în Republica Moldova sunt active aproape 1,6 milioane de cartele SIM preplătite, care reprezintă 42,7% din totalul conexiunilor mobile.
Vezi aici discuțiile la acest subiect
#2 Ne împrumutăm cu 218 milioane euro de la BIRD
Republica Moldova împrumută 218 milioane de euro de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), bani destinați finanțării deficitului bugetar și implementării reformelor. Deputații au votat un acord de finanțare în acest sens, semnat. Ministrul Finanţelor, autorul proiectului, spune că împrumutul este oferit în condiţii avantajoase. Pentru a-l obţine, autorităţile au luat şi câteva măsuri de reformă. Mai exact, programul cuprinde 14 condiționalități pentru anii 2026 și 2027. Printre acestea se numără modernizarea cadrului de achiziții publice și a mediului de afaceri, sporirea transparenței financiare, reforme în domeniul educației și pe piața muncii, precum și alinierea sectorului energetic și a infrastructurii de transport la standardele Uniunii Europene.
ION GUMENE, secretar de stat Ministerul Finanțelor
„Împrumutul a fost deja debursat în bugetul de stat, constituind o sursă esențială pentru finanțarea deficitului bugetar în anul 2026. Acordul de împrumut este legat de reforme, el de asta și este concesional: noi, fiind țară membră a Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare, trebuie să implementăm anumite reforme pentru a accesa împrumuturi concesionale.”
Împrumutul este oferit pe un termen de 30 de ani, cu o perioadă de grație de 9 ani. Dobânda este variabilă și se ridică la 1,11%, iar contractul prevede un comision unic de 0,25% din valoarea împrumutului și un comision de angajament de 0,25% aplicat asupra sumei nedebursate.
#3 Concediul de maternitate și cel paternal vor fi incluse în vechimea de muncă pentru pensie
Indemnizațiile de maternitate și paternală vor fi incluse în categoria perioadelor necontributive asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, chiar dacă în acea perioadă nu se achită contribuții sociale. Un proiect de lege în acest sens a fost votat în prima lectură de către deputați.
Proiectul mai aduce schimbări și la munca de noapte. Părinții singuri care au copii de până la 16 ani vor lucra în ture de noapte, doar dacă își dau acordul în scris. În prezent, această protecție este mai limitată și se aplică doar părinților cu copii mici sau cu dizabilități. Totodată, în legislația muncii va fi introdusă o noțiune nouă, „salariat cu responsabilități familiale”. Este vorba despre angajații care au grijă de copii, de persoane cu dizabilități sau de alți membri ai familiei și îi sprijină financiar ori prin îngrijire. Măsura are scopul de a oferi mai multă protecție social și juridică acestor persoane la locul de muncă.
Proiectul de modificare a Codului Muncii a venit urmare a ratificării de Parlament, a Convenției Organizației Internaționale a Muncii privind oportunități egale și egalitatea de tratament a lucrătorilor bărbați și femei: lucrători cu responsabilități familiale, adoptată la Geneva la 3 iunie 1981.
#4 Votat în lectura a 2-a. Moldova va avea stocuri petroliere pentru 61 de zile
Republica Moldova va avea stocuri de urgență de produse petroliere (benzină, motorină, kerosen și păcură), suficiente pentru a asigura consumul intern pentru 61 de zile sau echivalentul a cel puțin 90 de zile de importuri nete. Parlamentul a votat în două lecturi un proiect de lege în acest sens. 75% din cantitatea totală a stocurilor de urgență este constituită din benzină și motorină. Astfel, consumatorii din Republica Moldova vor putea fi aprovizionați cu produse petroliere, chiar și în situații de criză sau în cazul unor disfuncționalități majore pe piață.
Stocurile de urgență vor fi constituite atât de Entitatea centrală de stocare (ECS), care urmează a fi constituită, cât și de importatorii de produse petroliere. Procesul de acumulare a stocurilor va avea loc treptat, până la 30 iunie 2034, pentru a evita presiuni financiare asupra bugetului public și a mediului economic. Obligațiile individuale de stocare ale ECS şi ale fiecărui importator sunt calculate şi stabilite de Ministerul Energiei, în baza datelor individuale transmise lunar de operatorii economici. Circa 60% din volumul total al stocurilor trebuie păstrat pe teritoriul Republicii Moldova, însă unele stocuri pot fi depozitate și în afara țării, în baza unor acorduri bilaterale încheiate cu statele gazdă.
#5 CNA își mărește efectivul cu 150 de angajați și va avea direcții noi
Centrul Național Anticorupție își mărește efectivul cu 150 de angajați, mai exact, de la 359 de angajați la 509. Reorganizarea vine în contextul extinderii competențelor CNA. Instituția va avea un al treilea director-adjunct, dar și subdiviziuni noi. Aceasta este una dintre principalele prevederi ale programului național pentru modernizarea sistemului de investigare și urmărire penală în domeniul combaterii corupției, criminalității organizate, fraudei financiare, spălării banilor și altor activități ilicite pentru anii 2026–2027 și planul de acțiuni pentru implementarea acestuia. Proiectul de hotărâre a fost votat de 59 de deputați, în prima lectură.
Documentul stabilește crearea în CNA a Direcției pentru Active Virtuale – o nouă subdiviziune creată special pentru a investiga tranzacțiile suspecte cu criptomonede și alte active virtuale, conform standardelor internaționale de combatere a spălării banilor și a terorismului. Totodată, va fi creată direcția pentru Fraude Externe și Europene: CNA devine instituția-cheie responsabilă de investigarea oricărei fraude care afectează fondurile venite din afara țării și resursele bugetului Uniunii Europene. Totodată, potrivit documentului, CNA va prelua și investigarea infracțiunilor economico-financiare grave, recuperarea bunurilor infracționale, etc.
#6 Parlamentul a audiat Raportul de activitate al CNPF pentru anul 2025
În anul 2025 Comisia Națională a Pieței Financiare a recepționat 914 reclamații de la consumatori de servicii financiare. Mai mult de jumătate dintre plângeri, 532, s-au referit la credite și depozite. Alte 159 de reclamații s-au referit la asigurări, iar 107 la serviciile de plată și schimb valutar. În ceea ce privește creditele, în urma intervenției instituției au fost restituite și anulate creanțe în valoare de 3,4 milioane de lei. În sectorul asigurărilor au fost acordate despăgubiri suplimentare de circa 877 000 de lei, iar pentru utilizatorii serviciilor de plată și schimb valutar CNPF a contribuit la recuperarea a peste 218 000 de lei.
Datele se regăsesc în raportul de activitate al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru anul 2025, prezentat în plenul Parlamentului de către președintele instituției, Dumitru Budianschi. Șeful CNPF a raportat deputaților că, în anul trecut, instituția pe care o conduce și-a concentrat activitatea pe dezvoltarea pieței de capital, consolidarea protecției consumatorilor de servicii financiare și armonizarea cadrului legislativ național cu standardele Uniunii Europene.
Raportul mai arată că, la sfârșitul anului 2025, în Registrul emitenților de valori mobiliare erau înregistrate 1 887 de societăți pe acțiuni cu valori mobiliare în circulație, dintre care aproximativ 650 erau active. Deși numărul emisiunilor de acțiuni a fost mai redus decât în anul precedent, valoarea totală a acestora a crescut de peste trei ori, de la 104,8 milioane de lei în 2024 la 328,7 milioane de lei în 2025. În același timp, volumul emisiunilor de obligațiuni corporative și municipale s-a dublat, ajungând la 1,117 miliarde de lei.
La ședința plenară din 26 iunie majoritatea deputaților au purtat ie, în contextual Zilei Universale a Iei, marcată anual pe 24 iunie.
Urmărește blogul Debates.md sau pagina de Facebook Debates.md pentru a primi săptămânal rezumatele legislative ale ședințelor din Parlamentul Republicii Moldova. De asemenea, te poți implica în dezbaterile active pe subiecte legislative, generale sau regionale.